A respirazione hè una necessità di a vita chì accadarà normalment senza pensà assai. Quandu si respira in l'aire, i cedi di u sangue anghjulu l'oxigenu è liberate u diossidu di carbonu. U diossidu di carbone hè un pruduttu di u mutazione chì si trova annantu à u vostru corpu è exhormatu. A respirazione improprente pò disturbà l'ossigenu è l'evunu diossu di carbon dioxide è cuntribuiscenu à l'ansietà, l'attacchi pànicu , a fatigue è altri disturbi fisici è emotivi.
A to respirazione pò cuntribuisce à a vostra Ansiette è Panicu
A maiò parte di a ghjente ùn hè micca veramente consciente di a manera di respira, ma in generale, ci sò dui tipi di modelli respiratorii:
- Torcia (affascinante) respira
- Diaphragmatic (abdominal) respira
Quandu a ghjente si preziosa sò tendenu a prutezzione di rapidità è sopraghji chì ghjunghjenu direttamente da u pettu. Stu tipu di respira hè chjamatu torchica o respiru bughju. Quandu avete sentitu ansiusa, pudete mancu esse cunnuscenu chì avete respiru cusì.
Cheste respira causa un infiernatu in l'ossigenu è i livelli di carbonate di u carbonu in u corpu resultanti à a crescita di a freccia di u corpu, mareosità, tension musculale è àutri sensazioni fisiichi. U vostru sangue ùn hè micca esse ingrossu u sensu di l'oxigenu è questu puderà signalà una risposta d'estresse chì contribuisce à l'ansietà è l'attacchi pànicu .
In cuntrastu, durante a respirazioni abdominal o diafragmaticu , pigliate ancu i rispiru fundatu. Questa hè a manera chì i zitelli nascuti sustene naturali.
Hè ancu prubabilmente utilizendu stu patronu di respirazione quandu site in una staghje rilassata di u sonnu.
A Difference Between Chest and Abdominal Breathing
A manera più faciule per determinà u vostru rispettu hè da mette una manu nantu à l'abdomen superiore vicinu à a cintura è l'altru in u core di u to pettu. Mentre ete respira, avè chì a manu ponu più.
Sè vo rispundimu bè, u to abdomen deve espansione è cuncretendu cù ogni rispettu. Hè particularmente impurtante di esse cunsigliu di queste diffarenzii durante i tempi estressivi è ansiusi chì avete più prubabilmente di respira à u vostru pettu.
Semplice Abdominal Breathing Exercise for Relaxation
A prossima pezza chì sperienza anzija pruvate sta tecnica simplica di rilassu:
- Inhale lentamente è prufonda per u nostru nasu. Mantene a tò spalle è relaxed. Seu abdomen debe esse expanditu, è u vostru pettu si deve tene assai pocu.
- Exhalate lenta da a bocca. Quand'avete tottu l'aireu, purse i vostri labbre chjucu, ma mantene a vostra manduca relaxata. Puderete sèntenu un sonu "soffitatu" bellu chì voce.
- Repetite custu esercitu rispirente per parechji minuti.
Pudete fà esse exercitu quantu sempre quantu bisognu. Pò esse facite à stà cun pontazione, sente o ghjustu.
Sì trovi stu difficultà difficultà o crede chì si trova in ansia o in panicu, stà per ora. A volte chì e persone cun u disordine di panicu inizenu sensu d'ansia o panniculate anch'elli facenu stu sercitu. Questu pò esse dovutu à l'ansietà causata per centrale in a vostra respirazione, o pudete esse incapaci à fà l'esercitu correctament senza una pratica. Sì chì succede à voi, impedite per ora. Pruvate di novu in un ghjornu o più è fate u tempu à pocu tempu.
Source
> Davis, M., Echelman, E. è McKay, M. "The Relaxation & Stress Reduction Workbook, 5th Edition" 2000 Raincoast Books.