U Criterium Diagnosticà per Tundimentu di Panicu è Atini Paniku
U disordu di Panic hè classificatu com'è disordiu d'ansia in DSM-5. Sicondu i guidate, per esse diagnosticatu cun disordinatu di panicu, avete bisognu di attaccà attacà di pane inesperu in una basa regulare.
Un altru què di DSM-5 parra di un disordu di panicu? Cumu a nova edicione cambia a manera di diagnosticà? Frà l'aghjurnamenti sò esicuzzioni supra i tipi d'attacchi in panicu è cumè agorafobiu hè assuciatu cù u disordine di panicu.
Ciò chì hè DSM-5?
U Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali (DSM-5) da l'Associazione Psychiatrice Americana (APA) hè u sistema utilizatu in i Stati Uniti per diagnostichi di disordini di salute mentale. U DSM cuntene un criticu di diagnosticu utilizatu da i professorii di salute mentale per classificà è descrigga tutali ogni malatia mentale.
U librettu di u DSM-5 hè a prima accunsenu sanu da 1994. In questa edizione, parechji cambiamenti faintificati è quì includenu alcunu aghjurnamenti à u diagnosticu di disordine di panicu.
Stu sistema ùn hè senza cuntruversia. Parechje trè pudessi sappianu i sintomi. Certi prupettori pruposti à a validità di stu tipu di sistema di qualificazione, mentre chì altri sentenu chì ci hè una grande lotte di subjectività in a so applicazione.
Malgradu queste riservazione, un diagnosticu hè spessu necessariu per u trattamentu, ricerca è rimborsu d'assicuranza. Parechji prufissiunali sèntenu chì u sistema hè assai megliu chì ùn hè micca un sistema in tuttu.
Cumu DSM-5 Diagnosa un Tundimentu di Panic
I criteri di diagnostichi per u disordine di panicu sò definiti in u DSM-5. Hè un disturbamentu d'ansietta basatu principarmenti supra l'ocurrenti di attacchi di panicu, chì sò recurrenti è spessu imprevisiunati.
Inoltre, almenu un attache si seguita da un mesi o più di a persone teme chì avarà più attacchi.
Questa ci lesciute à cambià u so cumpurtamentu, chì spessu prumove e evite situazione chì puderanu induce un attaccu.
Hè mpurtanti avè nutitu chì un diagnosi di disordine di panicu esiste per esse scuperta da altre casu potenzale per l'attaccu di panicu o quellu chì si senti cusì.
- L'attacche ùn sò micca debbuli à l'effetti fisiulogichi diretti di una sustanza (per esempiu di l'usu di droga o un medicazione) o una cundizione medica generale.
- L'attacche ùn sò micca bè cuntabili per un altru disordine mentali. Questi pò include un fobia soia o una altra fobia specificu , disordine obsessive-compulsiva, trastornu di l'estressi postunatuali , o un disorder d'ansietate di separazione
Defini l'Atmanitu di Panicu cù DSM-5
Siccome l'attacchi di panicu sò chjave per u diagnosticu di disordine di panicu, sò ben definiti è più specifichi. Questu hè quì l'aghjurnamenti in DSM-5 sò significati. A versione in prima classificatu attacchi di panicu in trè categorii: situati limitati / cuminciati, prediletti stanciatu o imprevisu / uncued. DSM-5 simplificeghja in dui categurìi chjavi cume: attacchi pàniti di espertu è imprevisu.
L 'attacchi pàniti d'espanzioni sò quelli associati cun un temu specificu cum'è di u volu. Atti di panicis imprevisu ùn anu mancu apparente disuccu è cue, è ponu apparece per esse da u celu.
Sicondu DSM-5, un attache di panicu hè carattarizatu da quattru o più di i sintimi simprici :
- Palpitazioni, battutu u cori, o ritmu di ritmu accelerate
- Sweating
- Trembling o treme
- Sensazioni di shortness of breath o smofo
- Un sensu di sicullienti
- Dolore o malasigüe
- Nausea o distress abdominal
- Sensu stupidu, instabili, prughjetta o debbuli
- Sensi di irrealità (derealizzazione) o esse distruttu di ellu stessu (personalizzazione)
- Scantu di pirdemu cuntrollu o avanti crazy
- Scantu di murà
- Numbèni o sensibilità di pezzi (parestesias)
- Chills o flushes
A presenza di pocu menu di quattru da i sintomi avanti pò esse cunsideratu un attaccu di pachspis limitattu.
Agorafugie Now Stands Alone
In versione di DSM, l'agorafia era assuciatu cù u disordine di panicu. Cù l'aghjurnamenti di DSM-5, hè issa un diagnosticu separatu è codificatu. Questa hè una di e grandi differenzi in l'aghjurnamenti.
À l'aghjurnamentu di l'agorafobiu, DSM-5 hà dettu chì una persona hà bisognu di timore intensu o d'ansietà in un minimu di dui situazioni. Queste include include in u spaziu pùbblicu, spazii aperti è in crowds, essentiallyn ogni parte in quale sì fora di a casa.
Hà detta ancu chì i cumpurtamenti di evitàvanu esse esse exhibiti. Questi sò u risultatu di u scantu di stà in situazione chì pò causà attacchi di panicu o anziane in quale l'aiuta pò esse dispunibule o chì ùn hè micca difficultu per fughje.
Solu un prufessiunale Can Diagnose Tundimentu di Panicu
Hè impurtante sapè chì i sintomi di u disordine di panicu pò imiteghjaranu parechji altri prutezzioni d'ansia è / o cundizzioni medica. Solu u vostru duttore o prufessore di salute mentale pò diagnosticà u disordine di panicu.
Source:
> Associazione Psichiatria Americana. Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali. 5 ed ed. Washington, DC: 2013.