Defini u cumerciu di i sintomi di l'eroru
Quali sò i signa è sintomi di l'agorafia? Oghcrabia hè spessu malinterpretatu cum'è primurmente un problema chì a ghjente si scanta da abbandunà a casa. Fighjemu u puntuale ciò chì hè agorafobia, è utilizendu una definizione più precisa, i cumpurtamenti specifichi chì suggerenu una persona pò avè agorafobiu.
Omorufobia hè una Fobia
Puderanu redundantemente à statutu chì l'agorafobiu hè una fobia, ma cumprete l'agorafobiu comu un tipu specifiku di fobia, faciule assai più faciule per cumprende i sintomi.
Oghcrabia hè spessu malinterpretatu di esse solu u scantu di abbandunà a casa, però, questu hè micca bellu precisa. Omorufobia hè una fobia d'esse in una situazione chì scappa seria difficiuli o impussibili, o l'aiuta ùn esse dispunibile se un attaccu di panicu deve esse occulte.
Chì hè una Fobia?
A fobia hè un scantu abbundante è raghjonu di un oghjettu o situazione chì ponu pocu periculu veru, ma provoca l'ansietà è l'evitazione. A dife renza di l'angustia scassistica, a maiò parte di u populu senti quantu dà un discorsu o fate un teste, una fobia hè longa, prupone reziensi fisichi è psicologichi intensi, è pò ancu influenza a vostra capacità di funzionà nurmale à u travagliu o in cunnessione sociale.
No tutti i fobie necessanu trattamentu. Ma se una fobia hè a vostra vita di ogni ghjornu, parechji terapie sò dispunibili chì ponu aiutà sopr'à i vostri porsi, spessu persu.
Fobie sò divisu in trè categorii principali:
- Fobie specifiche. Una fobia specificu implica un temerari irracionale, persistenti di un oghjettu o situu specificu chì hè propiu di u risicu propiu. Questu hè un scantu di situazione (per avvisi o spazii cercati); natura (cum'è e timpeste o altures); animali o insetti (cum'è cani o aranciali); sangue, ingeazione o ferita (per esempiu i cutidianu o prucessi medichi); o altri fobi (cum'è noises forte o palluni). Ci sò parechje altre types of specific phobias. Ùn hè micca spiciale per sperienze i fobie nantu à più di un oghjettu o situazione.
- Fobia in corsu. Più più cà a timidez, a fobia spunenti implica una cumminazzioni di l'autoconcienza eccessiva è u timore di scrutiny publicu o umiliazione in situ situ è cumunu. In i situazioni suciali, a persone teme chì hè rifiutatu o evaluatu negativamenti o teme chì offendenu l'altri.
- Temi di spazi open (agorafobia). Omorufobia hè un scantu di una situazione vera o anticipata, cum'è usu di trasportu publicu, è in spazii aperti o inturniati, chì si sò in linea o in una folla, o esse fora di a casa solu. L'ansietà hè causata senza teme micca un fate facilitate di fughje o aiutà si sperene intensa ansietà. A maiò parte di e persone chì anu agorafobiu a trasfurmà dopu avè unu o più attacchi di panicu, causannu à teme un altru attaccu è evite u locu induve si vinianu. Perchè parechji persone, l'agorafobiu pò esse assai severi chì ùn anu pussutu micca di abbandunà a casa.
Omorufobia hè Essentially a Fear of Panic Attacks
Omorufobia hè spessu una fobia progressiva, è pò esse ultimamente à teme d'abbandunà a casa. In ogni casu, hè u pattu di panicu, più di l'attu di esse in publicu, chì hè a causa di u scantu.
Signos e sintomi specifichi di l'ougore
Signori è sintomi di l'agorafobia pò include:
- U senture in panicia: l' agorafia pò esse un ciculu d'autore. U malu hè ansiosa per avè un attaccu di panicu chì pò, à u turnu, guidanu à un attaccu di panicu. Cù u tempu, e situazioni specifichi chì puderanu guverdie per u panicu generalizate, chì guverna à un sensu di l'ansietà, è per sempre.
- Conducta evitante : Limite l'attività di vita in un tentativu per evità di situazione chì l'aiutu per un attaccu di panicu ùn ponu esse dispunibili sò chjamati cumportamenti evitanti . Cosa chì, inizialmente, pò esse un scantu di un attaccu di panicu in una situazioni specifiche pò esse generalizazione, sequenzialmente à insulating una persona.
- Clustering: Un patronu di situazione evitata hè in generale presente. I cummerciu cumuni includenu trasportu publicu; shopping; conduzzione; è lasciatu di casa. Mentre iniziu in a cundizione, sintomi pò aghjunghje nant'à unu solu di questi "spazii spazii spazii", cù u tempu, l'ansia in l'altri spessu spende sviluppa. Per esempiu, in prima una persona pò esse sulitatu solu un timore assuciatu cù u trasportu pubicu. I limitazioni poseddi da questu timore pò limitarà a capacità di a persona per andà à fà cumerci, à u travagliu, è più. In u tempu, questu pò causà un scantu di abbandunà a casa sanu.
U signu fisicu è sintomi sò quessi chì una persona hè sfida da esse in un spaziu cercatu, un locu senza un mediu faciliatu di fughje, allughjatu in casa sola, o utilizendu trasportu publicu è include:
- Ssu surdatu
- Diffirmizzioni di respira
- Un ritmu corpu rapidu
- Trascurgatu o tremulous
- Numbness o pezza di e to mani è pede
- Indigestion
- Un sensu di perdita di cuntrollu
U sviluppu di l'ougore Aforaphobia
Omorufobia spessu si sviluppeghja da un disorderu di panicu senza trattamentu, è hè stituutu chì trà a terza e a mità di e persone cù u disordine di panicu cuntenenu a sviluppà agorafobia.
In ogni modu, agorafobiu anu spicificatu senza una storia prute di puteru.
In questu casu, u scantu di stà in un situu particulari ùn ùn hè stata rivolta in un attaccu di pane in tutti. Invece, i sintomi pò esse più in natura fisica, cum'è i malofre o diarrea.
Un mèticu di salute mentale ponnu determinà se i vostri sintomi sò quelli di l'agorafobia o un altru disordine.
Oporazioni di trattamentu per l'agorafia
L'aiutu prufessionale hè casi sempre cunsigliatu per cuntrullà i sintomi di l'agorafia. A psicoterapia, cù curazioni spicificamenti, cum'è a desensitizzioni sistimatica, pò esse assai efficace à riduciri sìntimi. Ci sò ancu e cose ch'elli ponu fà cose per aiutà à gestisce i sintomi di a so agoraphobia, da utilizà tecniche di rilassazione , per truvà assistenza suciale.
A Bottom Line nantu à i sintomi di l'eroru
Pò esse facilitu per cumprènniri i sintomi di l'agorafobia se ricunnosce chì u scantu primariu hè di avè un attaccu di panicu, invece di una situazione specifica. Hè per quessa chì puderia precipitarete un attaccu di panicu, cum'è truvendu in un locu induve ellu puderia esse difficili, puderia riesce i sintomi.
Stu timore di avè un attaccu di panicu, limita una persona facendu difficili d'andà à travaglià, andate à a tenda, di viaghjà, o ancu da casa.
Senza trattamentu, l'agorafia pò guidà un sensu tremu di isolamentu è di solde, ma tratta eteri sò dispunibili.
> Sources:
> Associazione Psichiatria Americana. Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali (5 ed.). Washington, DC. 2013. Stampa.
> Imai, H., Tajika, A., Chen, P., Pompoli, A., è T. Furukawa. Terapi siculogicu Versus Intervenzioni Farmacologgii per Trisoru di Panic Con o senza agorafia in Adulti. Cochrane Database di Reunioni Sistemàichi . 2016. 10: CD011170.
> Inoue, K., Kaiya, H., Hara, N., è Y. Okazaki. A Discussion of Various Aspects of Panic Disorder Depending on Presence or Absence of Agorafobia. Psichiatria Integrali . 2016. 69: 132-5.