Qual è Scoptophobia?

Cumplassi u scantu di l'Esse stared at

Scoptophobia, also known as scopophobia, hè u teme di stà fighjà. Varia in severità da persona à persone. Certi piacè sò temerati solu quandu un stranger staresman'à un pezzu di tempu, mentre chì altri teme ancu passendu u cuntattu visualu cù un amicu. Scoptophobia hè spessu, ma micca sempre, assuciatu cù altre fobiali suciali . No trattatu, u teme anu aghjustatu ind'u tempu.

Scoptophobia e disturbi rilativi

Scoptophobia hè una fobia specificu, ma si mette sottu à l'spettru generale di e fobie social. A maiò parte di i persone cun questu timore sò ancu soffre di i fobie so fobie cose specìfici cum'è stadiu scantu o u scantu di publicu di parlà . Qualchissimi persone anzianu a fobbia di cume generale, ancu chì assai ùn sò micca.

Certi pirsuni cu certi prubabili neurologichi scoptofobia scoptofobia per elli perchè sensu chì ellu stessi fighjà puderanu accordu un episodiu, o perchè scantate chì avè un episodiu farà chì e persone fighjà fighjatu. L'epilepsia, u sindromu di Tourette, l'disordini d'esistimentu d'autismu è certi disordini di u muvimentu sò trà i cundizzioni chì ponu aumentà u risicu per scoptophobia. E persone cun malfattura disfiggure o ferite sò ancu capaci di sviluppà sta fobia.

Avemu nutatu chì i teme raviganti ùn anu micca diagnosticatu cum'è fobie. In ogni casu, per certi pirsuni, u scantu hè di prumovezza à u risicu.

Sì avete da u scantu di stà fighjà prestu à fighjà, per via di una cundizione medica, hè impurtante per un prufessore di salute mentale, in tandemu cù u vostru duttore, per esse se, dapoi a vostra cundizione particule, u vostru scantu hè un ingrossu eccessivu è innecessàvule in a vostra vita .

Sintomi di Scoptophobia

Sì avete scoptophobia, pudete esse ghjustu da u vostru modu per esse situazione chì vi ponu in u centru.

Certi piacè sò temerati solu di situazioni di grande gruppi, mentri l'altri temeunu transacciones curtas, cum'è checkouts di l'ultramarinu. Certi sò teme ancu di questu cuntrattu incidentali cumu per scambià prestiti cun quarchi camminendu per a strada.

Quandu hà cunfrontu a situazione sbateata, pudete chjudarà pruphu. Irnicamenti, parechje persone cun scoptophobia anu da ancu di l'eritrofobia, o u scantu di fussu, facennu stu sintumu particulari affanniguale. Puderete ancu cumincià à sudu, trasfurmà, sperienze palpitazioni di cori o respirazione pocu, è ùn si sentenu micca pussibuli di cullà i vostri pensi. Pudete sognu a forti bisogni à scapparà a situazione.

Certi cagione cun scoptophobia accuminzanu à limitate l'attività di u ghjornu in una ricerca per evità a reazione di panico. Ùn pudete ricusà micca di saldà solo o di accade i ghjente chì ùn cunnosci micca bè in a vostra casa. Nantu à u tempu, a scoptophobia senza regula aggiunga à pocu tempu. Pudete saria dispunibile incù a cumpagnia di l'amici o parenti fiduciei.

Cause di Scoptophobia

Scoptophobia pò spessu, anche micca sempre, hè traccia à un eventu traumaticu. Quelli chì èbbenu intimuriti o funziunate pò esse in rischiatu risicu per questa fobia. Inoltre, e persone chì sentenu a vergogna o oculazione hè ancu in più risicu.

Parechji adolescenti passanu per una fase di l'autunumia stessa chì ponu include preoccupati di circà à guardà. In genere, in ogni modu, questi sentimi sò sottu à pocu di mesi. Se u teme persone o s'agrende, però, pò esse diagnosed as scoptophobia.

Trattatu Scoptophobia

Comu tutte e fobie, u scantu di stà fighjà fighjatu, responde bè à una varietà di opere di terapia brevi. U vostru terapeuta vi travaglià cun voi per sviluppà un pianu di trattamentu chì face i scoptophobia cum'è qualsiasi disordini cuncurrenti. Sicondu a gravità di u vostru scantu è quelli di prublemi sottocetti, u trattamentu pò durà quantu parechji trunsei o ancu quantu parechji mesi.

Scoptophobia pò esse limitazione di a vita, furmà à e furzà per e persone per limità a so attività di ghjornu. Cù u travagliu di travagliu è a perseveranza, pò esse supranviatu. I benifizighjani di u trattamentu sò valutate in u tempu è l'energia necessaria per falla successu di sta fobia.

Source:

Associazione Psychiatrica Americana. (1994). Manual Diagnòsticu è statisticu di disordini mentali (4 ed.) . Washington, DC: Autore.