Erik Erikson era un psicologu d'un ego chì hà sviluppatu una di e teorizei più influenti è populari di u sviluppu. Mentre a so tiuria hè statu impurtata da u psicoanalista Sigmund Freud, a teoria di Erikson centrà in u sviluppu psicosocialmente in quantu à u sviluppu psicosoessuale . I stadi chì facenu a so tiuria sò dinò:
- Stage 1 - Trust vs. Mistrust
- Stage 2 - Autonomia v. Vergine è Duda
- Stage 3 - Initiative vs. Culpa
- Stage 4 - Industria vs. Inferiorità
- Stage 5 - Identità cun confusion
- Stage 6 - Intimacy vs. Isolation
- Stage 7 - Generativity vs. Stagnation
- Stage 8 - Integritatie vs. Desperate
Cumpigliemu u so attore è i sfarenti stesi chì componinu a teoria psicosocialsocialista di Erikson.
Chì ci hè l'Isviluppu psicosocial?
Allora chì esurtamente ciò chì Erikson's teoria di u sviluppu psicosocialso comuni? Quandu quant'è Sigmund Freud , Erikson crede chì a personalità sviluppata in una seria di stadiu. A cuntrariu di a teoria di i psiculoghji di Freud, a teoria di Erikson descrizzione l'impattu di l'esperienza sociale in tuttu u campu di a vita. Erikson era interessatu nantu à a manera di l'interaczione è a relazione suciale hà bisognu à u rolu in u sviluppu è u crescitu di l'essiri umani.
Ogni stage in a teoria di Erikson basa in i tempi precedente è favulava a via per i seguenti perenni di sviluppu.
In ogni stadiu, Erikson crede chì a ghjente sperimenta un cunflittu chì serve com'è un puntu di viaghju in u sviluppu. In vista di Erikson, sti cunflitti sò centrati nantu à a sviluppà una qualità psicologica o a falluta di sviluppà a qualità. Duranti questi tempi, u potenzale per u sviluppu persunale hè altu ma hè cusì u pudè per fallimentu.
Se e persone boni trattanu cun u cunflittu, emergenu da l'urganisimu cù forzi psicologichi chì li serveu bè pè u restu di a so vita. Se fallenu di trattà cù modu efficace cù sti cunflitti, ùn puderanu micca sviluppà i cumpitenzi necessarii per u sensu forte di l'autore.
Erikson hà cridutu ancu chì un sensu di cumpetenza motivate i cumpurtamenti è l'azzioni. Ogni stage in a teoria di Erikson hè questu cunvergenza d'acquistà cumpetitiva in un spaziu di vita. Sì l'urganisimu pò esse trattatu bè, a persona vi senterà un sensu di maestranza, chì hè in qualchì volte riferite cum'è forza di l'ego o qualità di l'ego. Se l'urganisimu pò mancau pocu, a persona spuntà cù un sensu di inespizie in quellu aspettu di u sviluppu.
Stage Psicosocial 1 - Trust vs. Mistrust
U primu stadiu di a teoria di u sustegnu psicosocialsociale di Erikson nascita entre u nascitu è un annu di età è hè a stampa più fundamentali in a vita.
Perchè un zitellu hè di modu dipennente, u sviluppu fiducia hè basatu annantu à a fiducia è a qualità di i zitelli di u zitellu. A stu puntu di u sviluppu, u zitellu hè in tuttu dipende nantu à e cosevuli adulti per tuttu ciò chì ellu hà bisognu di surviglià inclusi l'alimentariu, l'amore, u calore, a sicura è a crescente.
Tuttu. Sì un caregiver ùn mancu furnisce l'assistenza è l'amorezza adatti, u zitellu venenu à sente chì ellu ùn pò micca fiducia o ùn dependunu di l'adulti in a so vita.
Se un zitellu sviluppau cunfiduzione di riesce, ellu averà seguru è sicuru in u mondu. I Caregivers chì sò inconsistente, inutilmente micca dispunibile, o rifiutanu à cuntribuiscenu à i sentimi di suspettu à i zitelli sottu i so care. Failure per sviluppà a cunfidanza sarà scantu è crede chì u mondu hè inconsistente è imprevisible.
Di sicuru, nè u picciuottu avarà da sviluppà un sensu di 100% di fiducia o 100 per centu dubbitu. Erikson hà cridutu chì u sviluppu riescitu era tutta di scuntrà un equilibriu trà i dui alte opposti.
Quandu u succorsu, i figlioli acquistenu a speranza, chì Erikson hà descrizzione cum'è una apertura per a esperimentu temperatu da quarchi guerra, quellu periculu pò esse prisenti.
Stage Psicosocial 2 - Autonomia vs. Vergine è Duda
A seconda fase di a teoria di u sviluppu psicosocialsociale di Erikson sviluppau in a zitella iniziale è hè focu annantu à i zitelli chì sviluppanu un sensu maiò di cuntrollu personali.
A stu puntu di u sviluppu, i zitelli sò pocu accuminciannu a guadagnà una pocu indipendenza. Ghjunti da realizà l'azzioni basi nantu à i so propiu è per fà e decisioni simplici nantu à ciò chì prefanu. Permette à i zitelli per fassi selezziunate è acquistà u cuntrollu, i genitori è i cuverni ponu aiutà à i zitelli sviluppà un sensu d'autonomia.
Cum'è Freud, Erikson crede chì a furmazione di viti hè una parte vitalu di stu prucessu. Eppuru, Erikson hà raghjuntu hè abbastanza diversu cà quellu di Freud. Erikson hà cridutu chì l'appruvamentu di cuntrollu di e funzioni corpulentale porta un sensu di cuntrollu è un sensu di l'indipendenza.
L'altri avvenimenti impurtanti inclusi l'acquistu di più cuntrollu di e decisioni di l'alimentazione, di i preferenzi di ghjucadore è di a selezzione di vestiti
I vostri chi anu cumpletu stu stadiu santevi è sicuru, mentre chì quelli chì ùn sò micca parte di u sensu di inespice è di dubbitu. Erikson hà cridutu chì ottene un equilibriu trà l'autonumia è a vergogna è u dubbiu guidanu a vuluntà, chì hè a crede chì i zitelli poveranu di scummigghiate, in a raghjunzione è di i limiti.
Stage Psicosocial 3 - Iniciativa vs. Culpzione
A terza autazione di u sviluppu psicosocialsociale durante l'annu prezistu.
A stu puntu di u sviluppu psicosocial, i zitelli anu da affirmà u so putere è u cuntrollu di u mondu per e diritti di u jocu è l'altre interazzione suciali.
I vostri figlioli chì anu successu in questu stage si sentenu capacitu è capaci di guidà l'altri. Quelli chì fallenu acquistà sti capacità sò abbandunati cun sensu di culpabili, dubienza, è mancanza d'iniziuzzione.
Quandu u equilibriu ideali di l'iniziativu ndividuali è a vuluntà di travaglià cù l'altri si pò uttene, u qualità di l'egoe chjamatu aduprata ghjustu.
Stage Psicosocial 4 - Industria vs. Inferiorità
U quartu stadiu psicosocial hè locu durante i primi anni di scola da l'età di 5 à 11.
Nant'à e interazzioni soeciale, i zitelli partenze à scambià un sensu di orgogliu in i so alcune è l'abilità. I zitelli chì sò animati è fistutu di i genitori è i duttori à u sviluppu un sentimentu di cumpetenza è credenza in i so cumpetenze. Quelli chì anu ricivutu pocu o nimu di sustegnu da parechji, maestri, o parenti dubbitanu di e so capacità per esse successu.
A succorsu, truvà un equilibru à questa stage di u sviluppu psicosocialsocialmente porta a forza cunputata, in quale u zitellu sviluppanu una credenze e so abilità per trattà e so funzioni di fronte.
Stage Psicosocial 5 - Identità versus Confusion
A quinta stampa psicosocial te comodu durante i spessu affariate adulescenti. Sta stampa un rolu essenziale in u sviluppu un sentu d'identità persunale chì seguitanu influenzà u cumpurtamentu è u sviluppu per u restu di a vita di una persona.
Durante l'addezia, i zitelli scopre a so indipendenza è sviluppà un sensu d'autore. Quelli chì anu stimulà u rinforzu propiu à l'esplorazione persunale saldanu da questu staghje cù un forte sensu d'autore è sentimenti d'indipendenza è di cuntrollu. Quelli chì ùn anu micca segurosu di e so credinità è i desideranu saldinu insicuru è cunfunditi nantu à elli è di u futuru.
Quandu i psiculugrafini parranu di l'identità, sò riferite à e credenze, l'ideali è i valori chì aiutanu à forma è guidà u cumpurtamentu di una persona. Cumplassi stu stadiu cunciliu porta a fideltà, ciò chì Erikson hà scrittu cumu abilità di vive da i normi è di l'expectativa di a società.
Mentre chì Erikson crede chì ogni stadiu di u sviluppu psicosocialso era impurtante, hà datu un emphasis particular in u sviluppu di l'identità di l'ego. L'identità Ego hè u sensu cuscienti di l'autore chì avemu sviluppatu in l'interaczione suciale è diventa un focusu centru durante l'identità versus isula di cunfużjoni di u sviluppu psicosocial.
Sicondu Erikson, a nostra identità di l'egou cambia in constantemente degnate e novi spirienzi è infurmazioni avemu acquistate in l'interazzione ogni ghjornu cù l'altri. Cumu avemu avemu novi esperimenti, avemu dinò à sfidi chì ponu aiutà o impediscenu à u sviluppu di l'identità.
A nostra identità persunale rende a unu di noi un sensu integratu è cungeusu di l'autore chì dura per voi. U nostru sensu di l'identità persunale hè furmatu da e nostre esperimenti è l'interazzione cù l'altri, è hè questa identità chì aiuta à guidà i nostri azzioni, cumminzioni è cumportamenti quantu avemu in età.
Stage Psicosocial 6 - Intimacy vs. Isolation
Sta stampa scopre u periodu di a primurie adultore quandu a ghjente hà espluratu i relazioni persunali.
Erikson hà cridutu chì era vitale chì a ghjente sviluppa relazioni cercati è impegnati cù l'altri populi. Quelli chì sò riescudite à stu passu formanu relazioni chì sò persone è sicuru.
Ricurdativi chì ogni passatu nantu à i sapè fà in i passaggi prussimi. Erikson crede chì un sensu forte di l'identità persunale era impurtante per u sviluppu relazioni intimi. I so studii anu dimustratu chì quelli chì sò cun u sensu poviru di l'auto tendenu di avè relazioni lessi comprometti è sò più prubabbili di sballà l'ughjettu emocionale, a solitude è a depressione.
A risoluzione bè da questa fase vene a virtù cunnisciutu cum'è l'amore. Hè marcatu da a capacità di furmà una relazzioni durabile è significante cù altre persone.
Stage Psicosocial 7 - Generatività Vs. Stagnamentu
Durante l'adultu, cuntinuamu a custruisce a nostra vita, cuncintendu à a nostra carriera è a famiglia.
Quelli chì sò riescudite in questa fase, sentenu chì sò cuntribuiscenu à u mondu per esse attivu in a so casa è a cumunità. Quelli chì ùn puderanu alcun cellu l'averebbe spertu improdutivu è micca in parte in u mondu.
Cuscenza hè a virtù cumbattutu quandu sta stampa hè fatta bè. U esse orgogliu da i vostri travaglii, vigilenu i vostri figlioli chì crescenu in l'adulti, è di sviluppà un sensu di unità cù u so cumpagnu di vita, sò importantisimu realizazioni di questa stage.
Stage Psicosocial 8 - Integrità versus disprament
U scopu psicosocial final hè in l'età vechja è hè focu annantu à riflette nantu à a vita.
A stu puntu di u sviluppu, a vista di e vitturi di a so vita si e persone per esse felice cù a vita chì anu vistu o si dispiacìanu à e cose o avianu micca.
Quelli chì ùn anu sdegnatu duranti sta staghjoni senteranu chì a so vita hè stata sparata è vi spiranu assai dispiacimenti. L'individu si spiccà cù sentimenti d'amarezza è dispirazioni.
Quelli chì sèntenu fieru di i so realizazioni sentenu un sensu di integrità. A rializazione successiva di sta fascia significa attraversata cù pocu dispiacè è un sensu generale di satisfaczione. Queste l'individui si cumprenni saviezza, ancu cunfrontu di a morte.
Stage Psychosocial Stage Diagram
Stage 1: Infanzia (nascita à 18 mesi) |
|---|
Conflict Bàsic: Trust vs. Mistrust Avvenimenti Importanti: Feeding Risultatu: In u primu stadiu di u sviluppu psicosocial, i zitelli sviluppannu un sensu di fiducia chì i cuatoriate furnisce affidabilità, cura è affettu. A mancanza di questu quì si conduce à a suspettuità. |
Stage 2: Early Childhood (2 a 3 anni) |
Conflict Bàsic: Autonomy vs. Shame and Doubt Avvenimenti Importanti: Toilet Training U risultatu: U ziteddu bisognu di sviluppà un sensu di cuntrollu persunale di e capacità fisica è un sensu di l'indipendenza. A furmazione di pote hè un rolu impurtanti per aiutà i zitelli sviluppà stu sensu di l'autonumia. I figlioli chì lotta è chì sò spaventu per i so accidenti pò esse stati senza sensu di cuntrollu persunale. U successu in sta stampa di u sviluppu psicosocialsociale porta à sentimenti d'autonumia, u fallimentu result in sentimenti di vergogerie è dubbitu. |
Stage 3: Presculturale (3 à 5 anni) |
Basic Conflict: Initiative vs. Guilt Avvenimenti Importanti: Esplorazione Risultatu: U ziteddu bisognu di cumincià à affirmà u cuntrollu è u putere à l'ambienti. U successu in sta stampa porta un sensu di propiu. I figlioli chì prupone à esercite troppu prufessione di prublema di disapproval, resultendu in un sensu di culpabilita. |
Stage: Scuola Edita (6 à 11 anni) |
Conflict Bàsic: Industria vs. Inferiorità Avvenimenti Importanti: Scola Risultatu: U figliolu avè bisognu à affruntà e novi dumande sociali è cumerciali. U successu porta un sensu di cumpetenza, mentri fallimentu risultati in sentimenti d'inferiorità. |
Stage: Adolescence (12 à 18 anni) |
Conflict Bàsic: Identità Conforme Role Confusion Eventos importantes: Relazioni soċjali Risultatu: Adolescenti necessanu bisognu di sviluppà un sensu di autore è identità persunale. U successu porta à l'abilità di mantene a fede à voi stessu, mentri u fallimentu guidanu a confusion di rolu è un sensu dèfanu di l'autore. |
Stage: Adolescente (19 à 40 anni) |
Conflict Bàsic: Intimacy vs. Isolation Avvenimenti Importanti: Relationships Risultatu: i ghjovani averebbi bisognu di fà relanzamenti intimi, amichi cù l'altri populi. U successu porta à forti rilazioni, mentri falliu risultati in solitude è di isolation. |
Stage: Middle Adulthood (40 à 65 anni) |
Conflict Bàsic: Generatività vs. Stagnation Avvenimenti Importanti: U travagliu è di Parenthood Risultatu: L'adulti bisognu di creà o nutara l'affari chì anu sviluppà, spessu per avè i zitelli o creanu un cambiamentu pusitivu chì benefica à l'altri populi. U successu porta à i sentimi d'utilità è ottimisione, mentri a fallimentu resultate in involucrazione scarfica in u mondu. |
Stage: Maturità (65 à morte) |
Basic Conflict: Ego Integrity vs. Despair Avvenimenti Importanti: Reflexioni nantu à a vita U risultatu: a teoria di Erikson differia di parechji altri perchè si tratta à u sviluppu di tuttu u campu di a vita, cumpresa l'età vechja. L'adulti maiò bisognu à vultà à a vita è sentenu un sensu di rializazione. U successu in questu staghje pruduce a sensazione di saviezza, mentri a fallimentu ririverà in disprezzu, amarezza è dispramentu. In questu staghjunu, e persone riflettinu nantu à i manifesti di e so vita è fighjenu stock. Quelli chì mirani volte in una vita chì sentenu era bè stavenu si senti satisfacciu è pronta per fà affruntà a fine di a so vita cun un sensu di pace. Quelli chì mirani volte è solu di scuntentu sò invece di teme chì a so vita fiscà senza cumpiarà e cose chì sentenu avìanu bisognu. |
Un Verbu da
A teoria di Erikson hà ancu i so limitazioni è critichi. Quale tipe d'esperimenti sò necessari per successu cumplettà ogni stage? Cumu si move una persona di una stadia à a prossima? Una diputia grandi di a teoria psicosocialso hè chì i miccanichi esattii per risolviri di cunflitti è si traspendu da una stadia à a prude ùn sò micca scritti dicenu o sviluppati. A teoria ùn manca a dettagli detta di u tipu d'esperimenti necessarii in ogni stadiu per esicutiva risolvi i cunflitti è si move à u stadiu sussegwenti.
Unu di e forzi di a teoria psicosocial hè chì furnisce un vastu framework da ellu per vede u sviluppu di tuttu u campu di a vita. Hè ancu permette di sguassà a natura intellettuale di l'essiri umani è a influenza impurtante chì e raportu suciale anu in u sviluppu.
L'investigatore anu truvatu l'evidenza sustegnu l'idee di Erikson nantu à l'identità è anu identificatu ancu sfarenti sotto-etapi di a furmazione di identità. Qualchì circa ricerca suggerenu ancu chì e persone chì formanu identità persunale forte in l'adolescenza sò megliu capacità di formate relazioni intimi durante a primurie adulte.
> Sources:
> Erikson, EH Cultura e Società . (2nd ed.). New York: Norton; 1993.
> Erikson, EH & Erikson, JM. U Ciciu di Vita Cumplistata. New York: Norton; 1998.
> Carver, CS & Scheir, MF. Perspettivi supra a Storia . Needham Heights, MA: Allyn & Bacon; 2011.