Trust vs. Mistrust: Stage Psicosocial 1

Aprènninu à fiducia in u mondu à noi

A fiducia versus scumpa di disconfianza hè a prima etapa di a psicologa Erik Erikson da a teoria di u sviluppu psicosocial, chì si faci entre u nascitu è ​​circa 18 anni di età. Secondu à Erikson, u trust in versus u scopu di suspicità hè u periodu più impurtante in a vita di una persona, perchè u forme di a nostra vista di u mondu, à a nostra persunale.

Una Generalia di a Patria Versus Mistrust Stage

Stu primu stadiu di u sviluppu psicosocialso hè cunsulatu di:

Ciò chì succèlla in stu Stage

Hè in sta stazia iniziali di sviluppu, chì i zitelli appieghjenu s'elli o ùn pudere micca fiducia in u mondu. Comu pudete deduce, hè a cura chì ricive da i so genitori è l'altri adulte chì hè critica per a furmazione di sta fiducia.

Perchè un zitellu hè in tuttu dipende à i so i so caregivers, a qualità di curata chì u zitellu riceve riceve un rolu impurtante in a furmazione di a parsunalità di u zitellu. Duranti questu staghjunu, i zitelli appieghjenu o micca ch'elli ponu fidàghiani in a ghjente chì li circa. Quandu un figliolu chianciule, u so caregiverte assiste à i so bisogni? Quandu hè scantatu, duverà qualcosa cunsulallu? Quandu ella hè famiglia, ricevi nutà da i so caregivers?

A capacità di u nutili di cumunicà e so bè esse limitati, cusì chianci porta un missu impurtante. Quandu un figliolu chianci, ci hè quarchi bisognu chì devenu esse rispostu cun risposta di i prutezziati, secondu esse furnisce alimenta, salvezza, un fugliale finu o una cunsulazione cuglietta. Per rispondi rapidamente è appruptamentu per i chianci d'un zitellu, hè stabilitu un fundazione di cunfidanza.

Quandu ci anu bisognu di esse bisogni, u zitellu hà amparatu chì puderebbe confiare in a ghjente chì averà cura. Sì, però, sti bisogni ùn sò micca infurmatu, u zitellu sparghjerà a disprezzà à e persone cun ellu.

Se un zitellu sviluppau cunfidanza, si senterà salvu è salvu in u mondu. I prutettori chì sò inconsistente, inutilmente micca dispunibile, o ricusà u zitellu aportanu sensu di suspiczone in i zitelli chì averanu. Failure per sviluppà a fiducia pò esse resultanti scantu è crede chì u mondu hè inconsistente è imprevisible.

Erikson hà cridutu chì i primi mudelli di fiducia o mistrustu si aiutanu à cuntrullà, o esse da esercite, una putenza influenza supra l'interazzione di l'individuu cù l'altri per u restu di a so vita. Quelli chì amparanu à fiducia in i zitelli di i caregivers in a nascita, seranu più prubabile di fà relazioni cunfidenti cù l'altri in u corsu di a so vita, Erikson crede.

Patria pò esse Genetica

Ci sò parechji studii dedicate à comprende ciò chì entra in a tendenza à esse fiducia, ma micca quasi quasi parechji in a misura di cumprenderà perchè certi persone sò più mistrustful chì altri. Hè chjaru chì l'ambienti hè una parte grande in i dui, cum'è Erikson stese.

Un studiu rializatu cù i giuvani femini, sianu identitivi è fraternali, mostra pruvucanti chì, in una parsona genitali di fiducia chì hè almenu in parti genetica, una persunità di suspicità o scrustiste ùn hè stata apprezzata da a famiglia è di altri influenzi soċjali.

L'altri paesini di l'esviluppu psicosocial

A teoria di u sviluppu psicosocialsociale di Erikson hà sete sette rampii chì spannavanu à tutta a vita di una persona. Cumu includunu:

> Sources:

> Erikson, EH. Infancia è Società. New York: WW Norton & Company; 1993.

> Reimann, M, Schilke, O, Cook, KS. Hè Patria hè eretta, mentri chì a spegatura ùn hè micca. Prucessu di l'Académie Naziunale di i Sciences in i Stati Uniti d'America. 2017; 114 (27): 7007-7012.