L'urganizzazione di 8 urighjetti Tuttu u passatu Segnenu à Erik Erikson
In tuttu a nostra vita, avemu tutte e stagei specifiche di u sviluppu psicosocialmente chì pò cuntribuisce o impedì a nostra felicità è a salute emozionale è psicologicu. Allora va una teoria di Erik Erikson, un psicologu americanu è psicoanalista chì hè natu in Germania in u 1902. Erikson hà mortu in u 1994, allughjò micca solu a so teatru stadiu di u sviluppu psicologicu ma dinò l'espressione "crisi d'identità".
In ogni stadiu di u sviluppu psicosocial, ogni noi face un cunflittu specificu, Erikson prupostu. Eccu un'assicenza curretta per questa stanza, u cunflittu chì definisce ognunu, è cumu pò esse di aiutà à a forma di a salute mentale.
Stage 1
Conflict: Fiducia versus suspettuità . In i primi staddi di a zitiddina, facemu cun quistione di quale in a nostra vita ci pudemu contà per cura di noi è quale no pudemu. I vostri figlioli chì amparanu ch'elli ponnu cunfidassi è dipende di i genitori è l'altri caregivers nascenu da a prima etapa di u sviluppu psicosocialmente cun sensu di sicurità è di salvezza. Quelli chì ùn anu micca capacità di cunfidenza di i so caregivers pò esse stati cun u sensu chì u mondu ùn hè affidatu.
Stage 2
Conflict : Autonomy versus shame and doubt . Quandu i zitelli sò più indipindenti, secondu l'oppurtunità di esse di autore-in autri vocabuli, per ùn esse dipende micca di l'altri per tuttu, sò prubabilmente sviluppati un forte sensu di l'indipendenza è l'autonomia.
Quandu i genitori è i so pruduttori facenu tuttu per un zitellu, puderia esse sentutu a so vrigugnà o dubbitosa di e so capacità.
Stage 3
Conflict: Initiative versus culpabilità . Quandu i zitelli sò permettenu à cuntenente in l'attività autore diretta è u ghjocu, anu sappiutu cumu piglià l'iniziativa per u so stessu creatu è u sviluppu.
I zitelli chì rivinighjenu bisognu di sta cunflittu scopre un sensu di propiu, mentre chì quelli chì ùn mancanu micca stu cunflittu pò esse spusatu di sentenzi di culpabiltà.
Stage 4
Conflict: Industria versus infirmità . Scola è parechji ghjucà un rolu importanteu in u risultatu di questu cunflittu. I paisani chì si sò stati bè cù l'altri figlioli di a so età è chì viaghjanu bè in l'scola saldanu da questu sta scetu sentite cumminente. Quelli chì ùn anu micca capacità di navigà di e basso è di i riti intellettuale cumerciunu sentu sensu è senza assicuranza di l'autore.
Stage 5
Conflict: Identità è rolu confusion . Questa stage di u sviluppu psicosocialso hè questu durante l'anni adolescente, quandu i figlioli accuminzanu à scopra i novi rolli chì avvicinavanu l'adultu. Manipulate stu cunflittu porta ancu un forte sensu di identità persunale. Quelli chì purtàvanu in questu staghje pò esse sentu sinceru cunfusu quellu chì sò è quì volenu à fà cù a so vita.
Stage 6
Conflict: Intimacy versus isolation . Furmannu forti boni cù l'altri populi, particulari i annessi romantichi, ghjucanu un rolu vitalu à risolve stu cunflittu di l'adultu prima. Quelli chì si furtificanu sò capaci di sviluppà relazioni fortesi è persunanti, mentri quelli chì fallenu pò pudè esse sulitati è soliti.
Stage 7
Conflict : Generatività versus stagnation . A genti si vulete sentì chì hàbbenu cuntribuitu qualcosa à u mondu, è cusì cun passendu navigazione di stu cunflittu l'impliquenze cum'è crià una famiglia, successore à u travagliu è vuluntaria in a cumunità. In questa stadiu di l'adultu di u mediu, i persone chì ùn sò micca capacitati per fà questu sensu spessu desconectado da u restu di u mondu.
Stage 8
Conflict: Integrità versus disprament . Duranti l'ultima fase di a teoria di u sviluppu psicosocialsociale di Erikson, i veci di l'età chì volenu i so vita chì anu satisfatori di tuttu ciò chì anu avutu è hà realizatu sarà cun sensu di saviezza è satisfaczione.
Quelli chì sò disprezziunate è chì ùn anu pussutu ricunniscenu i so successi o apprezzà a ricchezza di a vita chì anu staciatu pudete allora finta amare.