Ùn Anu Àbite di andà in l'dentista?

Dentofobia hè u Temu di Dentisti

Dentofobia, o scantu di dentisti, hè una fobia cumuna trà e persone di tutti l'età. È quarchi ligata à iatrofobia , o teme à i duttori, è a tripanofobia , o teme à avè. Dentofobia pò esse ligate o siveru, è pò esse ultimamente guida à cunsiquenzi devastanti.

Tipi di Dentofobia

Dentofobia pò esse divisa in numerosi elementi. A maiò parte di i persone cun questa fobia teme più di un elementu, mentri quelli chì sò cù dentofobia sia pozzu teme tuttu o a maiò parte elementu simultaneamente.

Complicazioni di Dentofobia

Sia bisogni di genetica o simplicità, a salute dentale varieghja drammaticamente da persona à person. Certi pirsuni ponnu durari duranti anni è i visitori dentisti cù pocu o nimu l'impattu nantu à i so denti o chjami.

L'altri sò propensi à a decadenza è di a malatia di gum, ùn importa ciò chì freti chjaru è tovaglia. Sì ùn sò micca unu di i furtunati pocu, dentofobia pò avè veri consegenu a vostra vita.

A denticulata dentale tende à aghjustà à u tempu. Cavità chjuche chì una volta puderanu esse facilmente impiegatu pò purtà à i dentidi rotulati è putenti, chì necessitanu ridduzzione caru è invasore di u canali è di u travagliu reconstructivu. Questa cunniscenze pò fà, à u turnu, facete ancu menu prubabile di cercà trattamentu, chì crea un cicu viciosu.

In u mondu mudernu, ci hè prumessu chì avemu un denti limpi, sani è brillanti. Se u vostru avete divuziulatu è pudete cose per a decadenza è negligenza, pudete sperienze un stigma sociale. Puderia diventà più difficiule per acquistà parechji posti. Dating puderà esse impacted è ancu i vostri amici pò principià à parlà. Chistu pò conduci à l'isolamentu, di depressione, ansia sociale è ancu agorafia .

In certi casi, i prublemi dentali pò causà infezzione. Failure per trattà l'infizzione puderia causà di sparà, è causava malatia medica. I tessuti infatti sò ferite, perchè u dulore ùn hè micca un infiduu di dentofobia.

Avete Dentofobia

Se u vostru dentofobia hè ingrossu è paralìticu, hè megliu cunsultà cun un mediale di salute di a mente mentalea prima di principiu di trattamentu dentale.

A terapia cognitibo-cumportamentale , i medicazione è l' ipnosi ponu aiutà à ottene u so timore cù cuntrollu.

Quandu a vostra fobbia si trova à un livellu manciile, puderà visità u dentistu. In ogni casu, hè impurtante selezziunà u dentistu ghjustu. L'odontologìa di l'ogghjia hè assai distinta di ciò chì puderete ricurdà. Eppuru, micca tutti i dentisti utilizanu i stessi trucelli è tecniche per assiste cù e fobie.

Hè sempre onorevule per apprezzà una prima cunsultazione senza esame di studiu è travagliu. Quandu chjamanu pè u appuntamentu, spiecanu chì avete da dentofobia è ùn sò micca pronate per u vostru esame di un esame.

Stu cita iniziale vi permettenu di sviluppà un rapportu cù u dentista è s'apprimau à a so manera è cunfurma.

Quandu avete prugettu à appuntamentu più longu, ricurdate chì sì sempre in cuntrollu. Pruvene un signalu cù u vostru dentistu chì pudete aduprà chè vo averete bisognu è un signalu diffesu per chì u dentistu sapemu chì avete più anestesi. Ancu quelli cunti, quantu chì quì a so distanza di ritornu, a catedra hè inclinada è l'ordine di u travagliu realizatu pò esse discututu in anticipu.

Parechji parsoni aghjunghjenu à un sonu di musica di portable è ancu à u sistema di DVD à i so cidamenti (ricurdate i vostri auriculari!). Certi odontoi stanu sti prudutti o ancu sistemi di a realtà virtuale. Queste l'articulu pò distractà e vi aiutà à rilassate.

Dentofobia hè una fobia cumuna è putevule. Ù micca trattatu, ma pò esse riesciutu à una sfarenza di difficultà fisica. Vede u primu prufessore di salute mistica prima di portà a vostra fobia cù cuntrollu, è da cercà un dentista chì ti faci senti còmico. Truvà un dentistu chì avete a cunfidenza fiducia vale u sforzu.

Source:

Associazione Psychiatrica Americana. (1994). Manual Diagnòsticu è statisticu di disordini mentali (4 ed.) . Washington, DC: Autore.