A multitasking pò reduite a produtividade, ma pò ancu esse influenze a salute di u cereu
A multitasking pare com un modu grandile per fà fà assai at once. Mentre puderebbe parirate chì site cumercianu assai cosi anu, a ricerca ha amparatu chì i nostri cervu ùn sò micca casi quant'è bè à manipulà e multiplicità tarritorii cum'è noi chì vulete pensate chì sìammu. In fattu, certi circherosi sustinianu chì a multitascuta pò esse riduzzione di a productività da quasi u 40%!
Chì ghjè chì faci a multitascenza di una furmazioni produttività? Puderà chì vi riceve diversi cose fattu in u stessu tempu, ma chì ciò chì site realità hè cambiatu rapidamenti a vostra attenzione è fucalizza da una cosa à a prublema. Trasfurmà da una tastera à l'altru fa difficiuli per sintonà e distrazioni è ponu causà blocchi mintivi chì ponu ralentisce.
Hè all That Multitasking Really Making You More Productive?
Pigliate un momentu è pensate à tutte e cose chì site. Evidinamente, vate à leghje l'articulu, ma invece chjaru bè chì ancu avete fattu assai affari. Forsi sì ancu listens à a musica, missedinazione di un amicu, cuntrollà u vostru email in un altru pesta browser, o ghjucatu un jocu di computer.
Sè vo site per parechje cosi diffirenti allora, pudete esse quelli chì i ricerchi riferenu com'è "multitarea pesante". E puderebbe pensate chì site bella bè à stu attu di equilibrio.
Sicondu parechje studii diffirenti, però, pudete micca esse efficace à a multitasca quantu pensate chì site .
In u passatu, assai persone citevanu chì a multitasking hè una bona manera di aumentà a produtividade. Dopu tuttu, sè vo travagliu in parechje travaglii sfarenti di volta, avete bisognu di rializà più, veramenti?
Ricerca recente, ma hà dimustratu chì quella cambià da una taretta à a prossima pigghia un prugettu seriu nantu à a produtividade . A multitascaturi anu più prublemi à distrughjaru distruzzioni da i persone chì si cuncenu in un travagliu in un tempu. Inoltre, facennu tanti cose diffirenti cume à l'urariu ponu efficace l' habilità cognitiva.
Chì i Suggerimenti di Ricerca
Prima, partemu di definisce u significatu di quandu avemu u terminu multitasking .
- Pudete significà esse realizatu duie o più cumpetenze à tempu
- Puderia ancu esse mudificà e volta di una cosa à l'altru
- A multitasking pò ancu implicà esse realizatu un certu di tarei in sucessione rapida.
Per definisce l'impattu di a multitasking, i psicologi dumandenu studienti participanti per cambià a so attività, è poi averia quantu tempu era persu per cambià. In un studiu realizatu da Robert Rogers è Stephen Monsell, i participanti eranu più lento chì anu bisognu di cambià i so cumpagni chì quandu si ripetìvanu a listessa cumpagnia.
Un altru studiu realizatu in u 2001 da Joshua Rubinstein, Jeffrey Evans è David Meyer anu truvatu chì i participanti pèrdite quantità significativu di u tempu chì cambiammu trà e diverse affari è perdiu ancu più tempu da chì i cumerci sò sempri più complexi.
Un sapè ciò chì a Ricerca voli
In u core , a multitasca hè ghjestionata da ciò chì sò cunnisciuti cum funzioni executive executive.
Eccu funziunamentu esecutivu cuntrole e gestione autri prucessi cugnimi è determinate quantu, quandu è in questu ordenu sò certe realizati.
Sicondu i circoncisteri Meyer, Evans, è Rubinstein, ci sò dui e manca à u prucessu di cuntrollu di u dirittiu.
- U primu stadiu hè cunnisciutu com'è "scuperte goal" (decisione di fà una cosa invece di l'altru).
- U sicondu hè cunnisciutu com'è "attivazione di rolu" (cambiante da e regule per a cumpitu previa di reguli per a nova cumpitenza).
Cambià entre issi solu puderà aghjunghje un cummerciu di pocu di settime di un secunimu, ma questu cumince à aghjunghje quandu a ghjente si cambia in reespettate.
Questu pò ùn esse micca quellu di un trattu in parechji casi, cum'è quandu si sia plegativi lavande è vedene a television à u stessu tempu. In ogni casu, sè stessu sò in una situazione chì a certa prudenza è a produtitulare sò impurtanti, cum'è quandu si conduce un caru in u trafficu di pesu, ancu quantità di u tempu pò pratiche criticu.
Practical Applications for Multitasking Research
Meyer suggerisce chì a produtividade pò esse ridutta per u 40% da i mudelli mentali catturati quandu a ghjente cambia u so funziunalità. Avà chì avete caputu l'impattu perffèvule per preziosu di a multitasca, pudete mette stu cunniscenze à travaglià per incrementà a vostra produtitività è efficienza.
Sicura chì a situazione ghjoca un rolu impurtante. Per esempiu:
- I costi di cambià e cumpagnie mentre à u missaghju di documenti per un amicu è voi un ghjocu di ghjucatori forsi ùn anu da pudere causà maiò prublemi maiò.
- In ogni modu, questa frazzioni di un secondatu si purga à cambià so attività pudaria significà a vita o a morte per quellu chì guida à l'interstate mentre intenta attruva una bona emissione di radiu o parlendu per u telefunu.
A prossima prossima mette a multitasking chì pruvate à esse pruduzzione, piglià una valuta ràpida di i diversi cose chì vulete dispunì. Eliminate distraculazioni è pruvate centrà in un travagliu à un tempu.
Hè a multitasking per u vostru cervu?
In u mondu impurtante di u mondu, a multitasking hè troppu cumunu. Eppuru u duminiu funziule è e responsabbilità pudianu esse a megli manera di ottene assai, ma cumu avete vistu, tentativu di fà più di una cosa in un certu u tempu pò dimustrà a produtividade è u performance. Focus on one task at a time, parechji esperti parvenenu, per fà u travagliu fattu rapidamente è correctament.
In ogni momentu chì pudete esse un missaghju di documenti per un amicu, cambià entre parechji megliune nantu à u vostru urdinatore, eseguisce a brame di u televiziu, è parlate à un amicu in u telefunu tuttu in una volta! Quandu avemu avutu un mumentu silenziu induve nunda ùn impone a nostra attenzione, ùn pudemu avè micca truvatu incapaci à evitari a distrazzioni di i nostri sapori preferiti è i siti di a situazione suciale.
Allora mentri chì sapemu chì tutta sta distrazzioni è a multitasking ùn hè micca bonu per a vostra produtitività, hè pussibule ch'ella pò esse ghjucatu per a vostra salute di u mover? Chì l'impattu l'incuntrariu di l'stimulazione constante anu in i menti scritti?
A multitasca ùn hè micca nunda novu, ma i currenti constanthe di informazione da numerosi fonti diffirenti ùn ponenu una dimensioni relativamente nova à u puzzle di multitasque.
Ricerca Suggestione Multitasking Impatti à u Cervellu
Ci hè parechje ancu i persone chì sò cunsiderate parechje multitascari ùn sò micca assai boni à multitasque.
In un studiu di u 2009, l'investigatore di a Stanford University Clifford Nass hà truvatu chì e persone chì si sò cunsiderate moltu multitascari eranu agghiuncennu aghjustatu per esse l'infurmazioni pertinenti da infurmazioni impurtanti. Questu hè particularmente sorprendente perchè era assumatu chì questu quì chì a multitascaturi pesanti seranu sempre megliu. Ma chistu nun era u solu prublema di queste multitascari contru. Anu anch'elli mostranu una difficiulazione più grande quandu era ghjuntu à cambià da una tastera à l'altru è era assai pocu eccitatu mentale.
Chì era u più spavento à u risultatu, Nass, successivamente, suggeriu à NPR , era chì questi risultati sò ancu ancu quandu questa multitascari ùn anu micca multitasque. L'studiu hà dichjaratu chì ancu quandu queste multitascià cronica si fussiru focu annantu à una sola tarea, i so bughjetti eranu menu efficace e efficaci.
"E studiammu persone chì eranu persunalizie chronique, è ancu quandu ùn avè micca dumandà à fà nunda vicinu à u nivellu di multitasczione si facia, i so prucessi cugnimi eranu imprecisi. È esseramente eserciranu à a maiò parte di i tipi di pensà micca hè solu dumandatu à a multitasking, ma ciò chì avemu generalmente pensate chì implica un pensamentu chjaru, "Nass told NPR in una entrevista per u 2009.
Hè cusì u danu da a multitarea permanente, o metterà a fine di multitascante di scane u danni? Nass hà suggeritu chì, mentre chì i più investigazioni sò necessità, l'evidenza evidenze chì a persone chì tene à a multitascatura serà capaci di aduprà.
I sperti ancu chì l'impattu negativu di a multitarea chronica è pesada puderia esse a più preghjudiziale à i menti adulescente . À questa età, in particulari, i cerebrali teen sò impiegati formate importanti conexioni neurali.
Intruduce l'attenzione cusì cusì fina è hè stata distrauta da i sfarenti flussi d'infurmazioni avè pussutu avè un impattu seriu, longu è negativu, cumu si cumplicazione di queste ligne. Mentre chì questu hè un spaziu chì anu bisognu di ricerca considerable, l'esperti credi chì i zitelli - quelli chì spessu impurtentanu in media multitasque l'altamente pesante - pò esse particularmente vulnerable à qualunque conseguenze negativu di a multitarea.
Minimizzazione di E Consegenu Negativu
Allora chì cosa duvete fà per evità u possu impattu perleculu di a multitaschia?
- Sicondu Nass, limitannu u numeru di e cose chì facini cunglinda in un momentu allughjatu à solu duie tareas.
- Oltremu, hà ricumandatu ciò ch'eddu riferite com'è "Regula 20 minuti". Invece di mudificà di andà in una so attività à l'altru, pruvate à dedicà tutte l'attinzioni à una tastera per un periudu di 20 minuti prima di cambià à a prublema futura. Allora, invece di cambià versu è scrivenu entre scrivite un rapportu per l'scuole è fà i vostri lettres matematichi, spende 20 minuti in l'assignatura un primu di cambià per fucalizza a tua attenzioni à l'appressu.
Ma a multitasca ùn hè micca sempre una cosa malu
Sicondu un studiu da i ricerca in l'Univirsitati Chinesa di Hong Kong, a multitasking ùn hè micca solu per tuttu. U so travagliu suggestionu chì e persone chì si svolge in media multitasking, ancu à usu di più di una forma di media o di tipu tecnulugia à u mumentu, puderia esse megliu per l'integrazione di l'infurmazioni visuale è audificante.
In u studiu publicatu in Bulletin e Rivista Psiconomicu , i participanti trà l'età di 19 è 28 anni anu dumandatu à cumpienu i filigrani in quantu à i so media. I participanti si cumpienu una prova visuale cù u sensu è senza u sonu audettu per indicà quandu l'articulu hà cambiatu u culore.
Quelli chì eranu media multitaskers fessjonu megliu nantu à a ricerca visuale quandu u tonu auditivo fu prisentatu, affirmannu chì eranu più persone per integrazione di e duie fonte di l'informazioni sensitivi . In retroacconda, queste pesali multitaskers hà fattu u pitrulgeru di u lume / medità multitascari quandu u tonu ùn era micca prisente.
Ci hè una statura numerosa di ricerca à data nantu à i impieddi perifichi di a multitasca. A ghjente chì cambienu trà e tareas tene per perdisce tempu è avè prublemi nantu à a so cumpagnia, chì hà un impattu negativu in quantità à a pruduzzioni è a performance. Mentre chì a multitascuta ferma i so altri dimenisione, sta ricerca pudia indicà chì a nostra espansione constante à variite forme di media pò avè qualchì benefiziu.
"Invece chì i presentazioni ùn si ponu dimustra micca un'altra causale, si ponenu una possibilità interessanti di l'effettu di a multitasca multitarea nantu à qualche capacità cognitiva, integrazione multisensorial in particulare. Media multitasking ùn pò micca sempre esse una mala cosa", l'auturi di l'studiu suggerenu.
> Sources:
> Lui, KFH, & Wong, ACN A multitarea multitarea sempre feriu? Una correlazione positiva entre multitasque e integrazione multisensorial. Bolumà Psiconomicu è Ricerca. 2012. DOI: 10.3758 / s13423-012-0245-7.
> NPR. A multitasking ùn hè micca significatu produttu più altu. 28 di Agostu 2009.
> Ofir, E., Nass, C., & Wagner, AD (2009). U cuntrollu di u cuntrollu in i media multitascari. Prucessu di l'Académia Naziunale di Scienze per i Stati Uniti d'America. 2009. doi: 10.1073 / pnas.0903620106.
> Rogers, R. & Monsell, S. (1995). I costi di un canciamentu prelituviu trà i cumerci cecetièttici. Journal of Psychology Experimental: Generale. 1995; 124: 207-231.
> Rubinstein, Joshua S .; Meyer, David E .; Evans, Jeffrey E. (2001). Prughjettu Eghjettivu di Processi Cognitivi in Task Switching. Journal of Experimental Psychology: Percepzioni umani è Rendimentu. 2001; 27 (4): 763-797.