U scopu operativu formale hè a quarta è finali di a teoria di Jean Piaget di u sviluppu cognu . U pensamentu astrettu emergente è u raportu ipoteticu marca sta fasi di u sviluppu.
A stu puntu di u sviluppu, u pensamentu hè assai più sofisticatu è avanzatu. I paisani puderebbe pinsà di cuncetti astratti è tiurici è utilizate a lògica per vene cun soluzii creatives à i prublemi.
Sapete più nantu à qualcunu di e caratteristiche esenziali è l'eventi chì si sò duranti sopra stu stadiu di u sviluppu cognu.
Caratteristiche di u Stage Operational Formale
- U scopu operativu formali accumbe à l' età di 12 anni è dura in adultità.
- Duranti stu tempu, a ghjente sviluppa a capacità di pensà à i cuncetti astratti.
- Havi capacità, cum'è un pensamentu logicu, u raghjunamentu dedutivu, è a pianificazione sistematica spuntanu ancu in stu stadiu.
Cumu Piaget Testu l'Operazione Formali?
Piaget hà prutesta u penseru operativu formali in uni pochi maneri diffirenti:
Un travagliu implicatu d'avè i figlioli di parechji siguli equilibriu una scala cù i tratti pezzi nantu à ogni fini. Per equilibrà l'scala, i figlioli avianu bisognu di capiscenu chì a pesità di i pesi è a distanza da u centru hà fattu un rolu.
Li zitelli più ghjughjenu à l'età di 3 è 5 ùn anu capace di cumprirà a so attività perchè ùn anu capitu u cuncettu di equilibriu.
I sete anni anu sapi chì anu pudè agisce l'scala, pusendu pene nantu à ogni endu, ma hà fallutu d'capiscenu chì quì ponenu i pesi era ancu impurtante. À l'età di 10 anni, i ziteddi cunzidiravanu locu, è u pesu, ma avianu avè da vene a risposta correcta cù u prucessu è l'errore. Ùn era micca finu à l'età di 13 anni chì i zitelli puderanu aduprà lògica per fà una ipotesi nantu à quandu induve i pesi per equilibrà l'scala è poi cumpienu a so attività.
In un antru esperimentu nantu à u pensamentu operatu formali, Piaget hà dumandatu à i zitelli imaginate induve si vulianu pusà un terzu ochju si avianu un. I zitelli più chjucu dicenu chì avaristi u terzu visu imaginatu à u mità di a so testa. Ancu i figlioli maiori puderanu cumprà una varietà di idee creativi nantu à quandu induve stu situ ipoticu è diversi modi chì l'ochju pò esse usatu. Un ochju in u mità di a so manu seria utile per vede u circondu. Un ovu à u spinu di a so testa puderia esse utili di vede ciò chì succede in u fondu. Tali idee creativi rapprisentanu l'usu di pensamentu astratti è ipotetichi, significativu impurtanti di u pensamentu operativu formali.
Logica
Piaget hà cridutu chì u raghjunamentu dedutivu era necessariu durante u stadiu operattivu formale. A lòggica deduciuta precisa a capacità d'utilizà un principale generale per determinà un risultatu particulari. A scienza è a matematica spessu require un tipu di penseru nantu à situazione ipotetica è cuncetti.
Pensu Astrattu
Mentri i zitelli anu da pinsà in modu specificu è specificamente in e primi staddi, a capacità di pensà à i cuncetti astratti risultati in u sforzu di u funziunamentu formale.
Invece di basà solu à e prubitazione di l'esperimenti, i zitelli partenu da cunzignate i risultati possibles è cunsiquenza di l'azzioni. Stu tipu di penseru hè impurtante in a pianificazione longu.
Solvente di Problemà
In i tempi antichi, i zitelli anu usatu trialu è di errore per risolve i prublemi . Duranti l'uparazione operativu formale, a capacità per issà un problema sistematicamente di una manera lògica è metale. U zitellu in l'uparazione operativu formali di u sviluppu di cugnimi sò spessu capacità di prugà rapidamente un suggetu organizzatu per risolviri u prublema.
Altri caratteristiche di u Stage Operational Formale
Piaget hà cridutu chì ellu li rinviò com'è "raghjunamentu ipoteticu-deductive" era essenziale à sta stadiu di u sviluppu intellettuale.
A stu puntu, l'adulescente sò capaci di pensà nantu à idee astratti è ipotetichi. Ponderanu spessu «situazione di u situ di sapè" è di e quistoni, è ponu pensà à parechji suluzione o pussibbili.
Mentri i capeddi in u passatu previstu ( operazione particulari ) sò assai particularmenti in i so pinsamenti, i zitelli à l'uparazione formale formale anu più numerosa in u so pensamentu. Sviluppà dinù ciò chì si cunnosce a metacognitu, o l'abilità di pensà à i so pinsamenti, è l'idee di l'altri.
Questiere nantu à u Stage Operational Formale
- "U penseru operatore formau hà a capacità di cunsezà parechji suluzione diffirenti per un prublema prima di fà esaminà. Hè assai aumenta l'efficienzia, perchè l'individuu pò esse evitativi attempu praticatu di risolviri u prublema. U persunale operatu formali cunzidira l'esperienze di u passatu, u dumande presente, è u futuru cunsequenze in attempu di maximizà u successu di a so adattazione à u mondu ".
(Salkind, 2004) - "In u scopu operativu formale, l'ughjettu propiu (concerti) ùn sò micca più necessariu è esse mudificate operazioni mentali 'in u capu' cum'è termi abstracti. Per esempiu, i zitelli à questa stage pò risponde à e quistione cum'è:" se pudete pinsà compostu di dui cantitati, è a cosa sana permanece a listessa quandu una quantità hè crescita, chì passa a seconda quantità? Stu tipu di ragiunamentu pò esse fattu senza pensà à l'objetu riali ".
(Brain & Mukherji, 2005)
> Sources:
> Brain, C., & Mukherji, P. (2005). A capiscitura di a psiculugia di u zitellu. Regnu Unitu: Nelson Thornes.
> Piaget, J. (1977). Gruber, ellu; Voneche, JJ eds. Piaget essenziale. New York: Books basi.
> Piaget, J. (1983). A teoria di Piaget. In P. Mussen (ed). Manuale di Psicologia Infantil. 4 edizione. Vol. 1. New York: Wiley.
> Salkind, NJ (2004). Una introducció à i tiurìi di u sviluppu umanu. Thousand Oaks, CA: Sage Publications, Inc.
> Santrock, John W. (2008). Un attucu novu à u sviluppu di vita (4 ed.). New York City: McGraw-Hill.