Hypervigilance: Un sintomu di Sindrome di Stress Post-Traumatic

Un sintimu debulant in PTSD

E persone chì anu struitu per traumatiche sò boni ragiò à sente chì ci anu da espansione di u risicu possibbili. Hypervigilance, in ogni casu, hè un statu esaxeratu di cunzidenza è hè unu di i sintimi iperarusche di u trastornu di l'estressi postunumu (PTSD).

A persone chì hè un ipervigilià hè sempre tense è "in guardia". A persona chì sperente stu simiculu di PTSD serà motivatu per mantene un crescenu di creazione di l'ambienti circundante, quarchi spicciamenti à scanà i so settings per identifie i pussibbili fonte di amelence.

Hè micca surprisingly hypervigilance pò diri à un nùmmuru di prublemi sociale, emozionale è fisiche quandu si trova in un locu cumu.

Chì sò i Sìculi di Hypervigilance?

A Hypervigilance hè spessu accumpagnata da cambiamenti in u cumpurtamentu, cum'è epposti sempre scegliendu in un arvulu remellu d'una stanza per avè l'avutu una cuscenza di tutte e fede. À nivellu estremi, l'ipervigilanza pò esse parechji simili à paranoia.

PERSD chì suffreru cù ipervigilanza sò campatu in un statu longu di insecurity. Per impediscenu l'experience traumaticu ch'elli avivanu da passà à novu, sò imbulisciti bè spàrtireni i minaccii. In u risultatu, i persone hypervigilanti stincianu facilmente, facènenu una mala idea di sneak in un individu chì hè in questu statutu. Esse in un novu o incù un ambient incunificante pò esse aghjastenu i simmuluti di a ipervigilanza.

I Persuniani in un statu ipervigiliali sò ancu sapè sintomi fisichi. Hè tìpicu per un tale individuu cumincià à sudurà quand'elli sò in issi paràmetri chì l'aniricanu o fallenu incunificati.

Spessu, a so ritenza di u cori t'accelta è pò spirimendu in rispettu rapidu o rapidu.

I Mecanismi di Coping Used by People Hypervigilant

E persone chì sperimentate l'ipervigilanza ùn puderanu micca solu di pusà o stà in i cantoni di i camere per esse in guardia, ma ancu puderanu armarite anch'elli - arcuni, cunghjetti, spray d'pepite - per ùn esse sensu vulnerevule à un attacuu una volta.

I particeddi cù ipervigilanza pò ancu adopri imaghjoli obsessive è compulsibili per trattà cù i so porsi. Se l'accumincianu a purtari lu collarinu di a so avutru quandu viaghjavanu à un tentativu d'assassinu, pudendu ricusà di piglià u collana o crede ch'elli moriri si ùn si ponu micca u collana sempre. Se eranu attaccati nantu à un ascultore, puderanu evitari tutti l'ascultori di quessa.

Trattamentu per Hypervigilance

I tecniche di relaxazioni sò statu dimustrati per aiutà e persone hypervigilanti. Sti tecniche pò include totura da u yoga à l'eserciziu di respirazione à a meditazioni . I metudi di a ricurdà pò ancu aiutà perchè fucalizza a mente nantu à quì è quì in prima di u passatu, quale hè chì i persone hypervigilanti tendenu à esse centu.

Quandu se cercanu aiutu per Hypervigilance

Sì, o quellu chì avete amatu hè questu l'ipervigilanza à a sensazione chì l'hà da interferiscenu cù e rutine è rilazione ogni ghjornu, pò esse u tempu d'avè aiutu. Truvate un gruppu di supportu per e persone chì vivenu cù PTSD o di i prufessiunale di salute à l'intrattenimentu cù i praticati cù a PTSD.

Mentre pudete vulete mantene a vostra diagnostica di PTSD è sintomi un segretu di certi pirsuni, pudete truvà aiutà à sparte ciò chì vi ghjunse cù l'amici è i membri di a famiglia chì ponu esse una fonti di supportu.

Scupartu u vostru diagnosimu pudete aiutà à capiscenu per quessa chì vi facevanu i cumpurtamentivi chì ponu truvà confusing o stare. Inoltre, i studii anu dimustratu chì e persone cun PTSD chì anu un bonu sistema di supportu sò più prubabile di gestisce i so sintomi megliu o ancu eliminate.

> Sources:

> Kimble, M. et al. L'impattu di l'ipervigilanza: evidenza per un novu risponde di retrovisione. J Disord of Anxiety. 2014 Mar; 28 (2): 241-5.

> Sustanziu è Amministrazione Mental Health Administration. Traumatisme è disturbi rigressivi. Web. 2017.