A Cleithrofobia, u scantu di stà culatta, hè spessu cunfusa cù claustrofobia , u timore di spazii inghjulii. A Cleituphobia hè in u cori di assai porsi di l'invintu per u risicu potenziale di esse intrappulatu sottu una neve di drift o ghiaccio fino. In ogni modu, assai altri inusuales, ma invechjate micca di avvenimenti, puderia ancu avè attivatu cleithrofia, cum'è include un locu chjappu in un bagnu o altre stanza chjuca.
Cleithrophobia vs Claustrophobia
Claustrofobia si pò accade in ogni tempu. Qualchissia cù claustrofobia puderia piattà nant'à un spaziu pocu, cum'è una camera di resonance magnetica (MRI) o un simulatore di mozzione, anu ancu un attaccu di panicu prima o durante l'experientia. U focu specificu di a fobia stessu hè u spaziu pocu.
A Cleitufobia, però, hè attivatu da u confinimentu propiu in un spaziu pocu. E persone cun cleithrofobia sò spessu appieghjani sianu ingressu in i zoni chjassi chì sò liberi di abbandunà à a vuluntà. U focu particulare di sta fobbia hè stata attunata, chjuccata o altri impiecata di esse.
A diffarenza tra li dui fobati hè sutil ma principessa. In ogni casu, pò esse quasi impussibili di distinguishà entre elle. E duie fobi spessu causanu ansietà anticipazione , in quale u pachistu di cumincià in panicu prima di l'avvenimentu propiu. Cithromfobia pò sponda di a claustrofobia se a persona vede ancu un arriduciu di riscundà in l'ispaziu.
In questa manera, a claustrofobia spessu cunceta a cleithrophobia in questa parechje persone cun claustrofobia pò sensu inturnigatu o in chjelu, anchi si sò veramente liberi di abbandunà. E duie fobie possu ancu esse simultaneamente. Per questi raggioni, hè impurtante chì un diagnosticu esattu hè fattu solu da un capu di salute di cura mentale.
Catturini cumuni per Cleithrofufia
Tuttu ognunu hè diversu, è nisuna dui persone anu esse accuratu a fobia stessa fugace. In genere, in ogni modu, a cleitrofufia hè attivata da una mancanza di scappà. L'aceddi chì anu utilizatu mutassi per u saccu u altri restrizzjonijiet stretti, i cammelli chjelu, è a cambrezu di MRI sò particulari spargetti komuni.
I sintimi di Cleithrofobia
I sintomi di cleitrofufia sò simili à quelli di l' altri fobi specifichi . Sì avete questu timore, pudete sperienze un attaccu di panicu si sentenu arristatu. Chianciannu, chianciannu, fiszannu l'aghjustatu, si congelate, è pruvà di scappà sò assai cumuni. Se ùn pudete abbandunà a situazione, pudete piglià a sudazione profusamenti, sintinu chì u vostru pulse scritta accumene da risate, è sviluppà sintomi di malatia fisica. Probabili forsi ùn puderà pensà di qualcosa àutru cà a necessità di scappà.
Fighjendu a Cleithrofobia
Sì i vostri sintomi sò rivolti o limità di vita, hè sempri megliu di cercà un cunsiglii da un prufessore di salute mentale . A desensibilizazione sistematica è e altre tecniche cugnitivu di cumportamentu travagliani assai boni cù fobbi, ma ùn deve esse pruvatu senza l'assistenza di un prufessiunale. Quelli chì anu sintomi musculari, in ogni modu, certe volte find relief di una varietà di tècnichi di autuzzene.
Quandu a strada di escape, per esse cracke di a porta di a banna o scaffendu i chjusi di a vostra cammara, pò aiutà chì sèntenu calmeru in parechje situazione, ma questu ùn hè micca sempre pussibule o pratiche.
Se ti cumincià à pànicu, pruvate cù respirazione propina o visualizazione guidata per calma a vostra ansietà. Sì avete un amicu o parente relative, dumandate quella persona per parlà tranquillamente cù voi nantu à temi lumi. Ci sò certe volte chì u Stop! A tècnica aiuta a frenu l'ansietà, mentri àutri si trovanu ca nun travagghia in mezzu di un attaccu di panicu.
Ancu cleithrophobia hè mai diventitu, u solitu risponde bè à parechje trattamentu.
Cù u travagliu forti, ùn ci hè micca u mutivu di u scantu di esse intruduttu per piglià a vostra vita.
> Source:
> Associazione Psicanale Americana (APA). Manual Diagnòticu è Statistici di Disordelli Mentali. 5 ed ed. Washington, DC: 2013.