In a psicoluggìa, una attitudina riferisce à un sensu di emozioni, creevanzii è cumpurtamenti versu un oghjettu particular, persona, cosa, o avvenimentu. L'attitudini sò spessu u risultatu di l'espirienza o di l'upbringing, è anu pussutu una putenza influenza supra a cumpurtamentu. Mentre i attitudini sò persone, pò ancu cambià.
A closer look at attitudes
Chì hè a vostra parolla nantu à a pena di morte?
Chì un partitu puliticu fa un megliu travagliu di ghjunta u paese? A so prichera deve esse permessa in i scoli? Solu a viulenza nantu à a televisione serà regulata?
Chances are that you probably have strong opinions on these and questions similar. Avete sviluppatu attitudini nantu à issi prublemi, è l'attitudini influenze e vostre credenze cum'è u vostru cumpurtamentu. L'attitudini sò un tema impurtante di studiu in u campu di a psiculugia socia . Ma chì hè pròpiu una attitudina? Cumu sviluppu?
Cumu si psicugulugia Defini Attizie?
I psicologici anu di definitu attitudini cum'è una tendenza amparata à evaluà e cose in una certa manera. Questu pò cumprendi valutazioni di e persone, dumande, ogetti o avvenimenti. Tali valutazioni sò spessu posittivi o negattivi, ma ponu ancu esse inchiati. Per esempiu, pudete avè u sensu mixedu nantu à una persona o particulari particulari.
L'urganizatori suggerenu ancu chì ci sò parechji elementi chì componinu attitudini.
I cumpunenti di l'attitudini sò in qualchì tempu chjamatu CAB o l'attitudine ABC d'avè.
- Componenti Cognitiva: i vostri penseri è e credenze nantu à u sughjettu.
- Componenti Affettivi: cumu l'ughjettu, persona, affare, o avvenimentu chì si fa sentinu.
- Comportamentu cumpurtamentu cumu : cumu l'attitudina influene u vostru cumpurtamentu.
L'attitudini pò ancu esse esplicitu è impliciti.
I attitudini esplicite sò quelli chì avemu conscientemente consciente è chì influene claramente in a nostra cumpurtamenta è i so cumminzioni. L'attitudini senza cuntegazione sò incunsciuti ma anu sempri un effettu di e nostre credenze è i cumpurtamenti.
Ci hè una quantità di fatturi chì ponu influenzallu quantu è per questi attitudini.
Esperienza
Attitudes formanu direttamente cun u risultatu di l'esperienza. Puderanu sbagliaranu per una sperienza persunale diretta, o averanu da l'osservazioni.
Factors Sociali
Ritu soziale è e norme suciale puderanu tene una forte influenza in attitudini. I rolli suciali anu a relazione di cumu si spende cumu pò cumportanu in un rolu particular o contextu. I norme suciali impliranu i reguli di a sucetà per quali cumpurtamenta sò cunsiderate apprupriati.
Learning
L'attitudini pò esse imparuti in parechje manere. E cunsiderene cumu l'annunciatore utilizanu l' adupratu classicu per influenzanu a vostra attitudine in u cuncettu particular. In una cummerciale di televisione, vede parechji ghjovani è belli chì si divirtissenu in una spiaggia di spiaggia è, inghjindevule, un beie sportiu. Questa immubiliare attraente è attraversu pruvucarà a sviluppà una associazione positiva cun questu cibo particulari.
U regulamentu operante pò ancu esse utilizatu per influenzà cumu l'attitudine se desarrollà. Imagine un ghjovanu chì hè ghjucatu à fumà.
Sempre chì hà lumi una cigarette, a gente prague, chastise, è dumandilu di abbandunà a so vicinanza. Stu rispunsu negativu di quelli chì u circondu per via di ellu pruveni per sviluppà una opinione desfavorable di fumà è ellu decide darà u spitu.
Finalmente, a ghjente hà amparatu ind'i attitudini in osservazione à e persone cun elli . Quandu qualchissia vi maravigliate assai adagge una particular attitudine, hè più prubabile di sviluppà e mo sentenzi dinò. Per esempiu, i zitelli passanu un gran momentu avè observatu i attitudini di i so genitori è u solitu accumincianu a dimustrà un perspettiva simili.
Cume Actitudes Influence Comportamentu?
Avemu tende di assumiscia chì i pòpuli cumportanu sicondu i so attitudini.
Inoltre, i psiculogisti suciali anu truvatu chì e attitudini è i cumpurte veri ùn sò micca sempre perfezultati. Dopu tuttu, un bellu ghjente favore u candidatu particulare o partitu puliticu è ancu manca à spedinu è votu.
Factors That Influence Attitude Forza
I so investigadores anu scupertu chì e persone hannu più prubabile di cumportanu sicondu i so attitudini in certi cundizioni:
- Quandu e vostre attitudini sò u risultatu di l'esperienza persunale.
- Quandu hè un spertu à u sughjettu.
- Quandu avete un risultatu favorevoli.
- Quandu l'attitudini sò ripetitemente espressi.
- Quandu puderebbenu ghjustificà o perdite qualcosa per quellu problema.
Attitudes Can Change to Match Behavior
In certi casi, e persone puderanu mudificà a so attitudine per miglià alignà cù u so cumpurtamentu. Disonanti Cognitiva hè un fenomenu in quale una persona prutezza a sperienzia psicologica per i penseri cunflitti o credenzii. Per riduce sta tensa, a ghjente pò cambià i so attitudini per riflettà i so altri credii o cumpurtamenti riali.
Un Esempiu di mudificazione di una attitudine degnate di Dissonance Cognitive
Imagine a situazione quessa: Avete sempre pusatu un valore in valore à a sicurità finanza, ma cumminciate u ghjurnalizà qualcunu chì hè assai finanziariamente inestabile. Per rinfurzà a tensione causata da i credi cunflitti è u cumpurtamentu, avete duie opulentai.
Puderete finisce a rilazione è cercà un sociu chì hè più sicuru finanziatu, o pudete scontranu l'impegni fisiche impurtanza. Per minimisà a dissonanza trà a vostra attesta cunflittu e cumpurtamentu, pudete avè cambiatu l'attitudine o cambià i vostri atti.
Attitude Change
Mentre chì i attitudi sò pussibule un putente effettue à u cumpurtamentu, ùn sò micca stati in petra. E sti influenzi chì ponu a formazione di attitudini pò ancu creà cambià d'attitudine.
- A teoria di l'azienda di cambiamentu d'attitudine: L'acornamentu classicu, u regulamentu operante è a struttura sopra l'observazione pò esse usata per fà u cambià d'attitudine. L'acondicionamentu classificatu pò esse usatu per creà reazzioni emozionale pusitivi à un oghjettu, persona, o avvenimentu quì associate sentimenti positi cù l'ughjettu di destinazione. U regulamentu operante pò esse usatu per rinforzià e attitudini mixte è cèdevate e indelicità. A ghjente pò ancu cambià a so attitudini dopu chì osservanu u cumpurtamentu di l'altri.
- Elaburazione Probabilita Teoria di Attitudine Change: Questa teoria di persuasione suggerisce chì a ghjente pò cambià i so attitudini in dui maneri. Prima, ponu esse motivati à sente è pensanu à u missaghju, cusì ponu in un attu di turnu. O, puderi esse influinzati da e caratteristiche di l'altavoce, chì guverna à un attornu o un attornu di a righjoni. I missaghji chì ponu pinsà è chì l'appughjatu à a lòggica sò più prubabile di guidà à i cambiamenti permanenti in attitudini.
- Dissonance Theory of Attitude Change: Comu chjamatu prima, a ghjente pò cambià a so attitudine quandu anu cunse cunflitti cumminzioni di un tema. Per riduce a tensione creata da sti credi incompatibiliti, a ghjente cambiatu a so attitudine.
> Sources:
> Chaiklin H. Attitudine, Cumportamentu è Prutizzioni Suciali. Journal of Sociology and Social Welfare. 2011.
> Scrittura Tipica: Attitudine è cambiamentu di cuntenutu. Associazione Psiculugia Americana. http://www.apa.org/pi/aids/resources/education/attitude-change.aspx