Cumu l'Ughjetti di l'annunzienu prutege l'autoestimu

Perchè avemu ditagliu per u successu è culpiscenu l'altri per fallimentu

A biasazione di l'autorevaggiu hè cumu chì i psiculogisti suciali screcanu a tendenza di l'omu di a culpa à forzi stranieri, quandu e cose da succorsu è per dà ricerete qualcosa quandu u ghjornu boni. Ancu s'ellu pò esse mudificà u rispunsabilità per i vostri atti, u viaghjate à l'impegnu hè un mecanismu di difesa chì prutege a vostra stima d'autore .

Esempii di Bias di autore

Diciarè chì vi ricece un esame.

U bias direttamente chì puderebbenu purtate à crede chì hè quellu chì hà studiatu duru. Sè avete fallutu, à l'altra banda, pudete cridarete ch'ella era perchè u maestru ùn spiega micca u sughjettu bellu, l'aula era troppu calente, o u to cumpagnu di cunsideratu hà manteneva tutta a notte prima di l'esame.

Tutte e cose ch'elli ponu esse veru, ma ùn anu micca pittatu una stampa completa di tutte e cirtezza chì guidanu à a vostra splutazioni nantu à a prova.

Eccu parechji altri esempi di preghjudiziu di serviziu:

Perchè si mette in Bia Nuddu

In parechji casi, stu preghjudiziu cugnitivu vi permette di prutezzione di l'autoestima.

Faci attribuannu avvenimenti pusitivi à i caratteri persunali, vi assicurà un impetu di cunfidanza. Per culpingà fora forze per fallimenti, prutege u vostru autoestimu è esse acquesi da a responsabilità persunale.

Parechji fatturi anu spartu à influenzà u preghjudiziu di l'autore, includendu età è genere.

Adulti maiori tendenu à facenu più attribuzioni internu, questu, crèditu per i so successi. L'omi sò più prubabile di fà esse attributi esterni, affittu chì tendenu di culpiscenu fora forze per i so falluti.

A menudo, quandu una persona hè depressu o tenu pocu selfestimu , questa tipa di viulenza pò esse invirtiata: elli attribuisci risposti pożittivi à l'assistenza esterna o ancu a furtuna, è culpèvule quandu e cose chì succe.

Situazioni Comuni

I sperimenti sustenevenu chì, mentri stu preghjudiziu hè assai generalizatu in i culturi occidentali, cumpresu l'i Stati Uniti è u Canada, tende hà assai pocu frequente in cultures orientali cum'è Chine è Giappone.

Perchè? I Culturisti ndividualisti cum'è i Stati Uniti posto un enfasi più grande nantu à u successu persunale è l'autoestimu, cusì chì pruteghja l'autore da u sentimentu di fallimentu hè più impurtante. Per d 'altra banda, e cultivazioni cullettivistichi , cumu si pò trovu in a cultura orientali, sò più prubabili di attribuisce u successu persone à a furtuna è i falluti di mancanza di talentu.

In ogni casu, ci sò parechje scentifoni chì u viaghjate di rimpruveraghju hè menu menu prubabile. Certi investigazioni anu truvatu chì e persone in relazioni stretti, esse romantichi o amici, tendenu à esse più modestu. I vostri amichi o u to cumpagnu, in altri termini, seguitanu in cuntrolli cù critichi onesti nantu à quandu una situazione maleci pò esse parti di u vostru propiu doing.

Costella Positiva di Bias

Un'apatizza di stu preghjudiziu hè chì si conduce à persone per persevererà ancu in a vista di l'adversità. U travagliu disoccupatu pò sienti più motivatu à mantene oghje u travagliu si ellu attribuisci a so squadra in una economía débil, per esempiu, invece di qualche fallimentu persunale. Un atleta puderia sentu più motivatu per esse rializà bè s'ellu crede chì u so fallimentu duranti un successu di precedente hè stata resultata da u clima dolore in quantu à una mancanza d'habilità.

> Sources:

> Beyer F, Sidarus N, Bonicalzi S, Haggard P. Beyond Bias: Diffusion of Responsibility Reduces Sense of Agency and Monitoring Résultats. Social Neuroscience Cognitive and Affective . 2017; 12 (1): 138-145. doi: 10.1093 / scan / nsw160.

> Nevid JS. Psiculugia: Cuncetti è applicazioni, 4 ed ed. Belmont, CA: Wadsworth; 2013.