U rinfurzatu negativu hè un termu descrizatu da BF Skinner in a so teoria di l' accunciamentu operante . In rinfurzatu negativu, una rispunsenza o cumpurtamentu hè rinfurzata da stopping, sguassà, o evitenà un risultatu negativu o stimulus aversivo.
Stimuli d'aversu tendenu à involucre un tipu di malacquistatore, o fisicu o psicologicu. E cumpurtamenti sò negativamente rinfurzati quandu vi permettenu di scappari di stimuli aversivi chì sò oghji prisenti o permettenu per esse micca stati stimulanti aversuviamente prima di passà.
A decisione di piglià un antisocido prima di assicurà un picculu pranzu hè un esempiu di rinfurzatu negativu. Puderete in una scumessa per evitari un risultatu negativu.
Unu di i migliori modi per ricurdari lu rinforzu negativu hè di pensà à quessa com'è qualcosa chì si restanu da a situazione. Quandu si vultò in questu modu, pò esse più faciule per identificà esempi di rinfurzatu negativu in u mondu reale.
Esempii di Refurzamentu Negativu
Sapete più attentatu à l'esempi seguenti:
- Prima di vultà per un ghjornu à a spiaghja, pruvate a sunscreen (u cumpurtamentu) per ùn sante quandu sunburned (eliminazione di l'stimulus aversivo).
- Cusì decide di limpià u vostru mess in a cucina (u cumpurtamentu) per ùn esse di mette in una lotta cù u to cumpagnu di u cunsumu (rinuncia di l'stimulus aversivo).
- A lunedì mercuriale, vi lasciate da a prima tempesta (u cumpurtamentu) per evitari di stallacciu in u trafficu è esse tardu per u travagliu (eliminazione d'un stimulus aversivo).
- À u tempu di pranzu, u zitellu si rifirisce a ognidunu i vegetali nantu à u so platu. I so genitori piglià prestu i veggies offend. Cumu u cumpurtamentu (pouting) hà purtatu à a rimorca di l'stimulus aversivo (u veggies), questu hè un esempiu di rinfurzatu negativu.
Pudete identifiere u rinforatore negativu in ogni unu di questi esempi?
Sunburn, una lotta cù u to cumpagnu di cunsiderate è esse tardi per u travagliu sò tutti sbaglii negativu chì anu evitata da esse realizatu un cumpurtamentu specifichi. Per eliminà sti risultati indiscrapatichi, i cumpurtamenti preventivi sò diventate più prubabile in u futuru.
Negativu Reinforzzione Vs Punizioni
Un sbagliu chì a ghjente pò esse spessu cunfundimentu negativu cun punenti. Ricurdate, però, stu rinforzu negativu implica a rimesa di una situazione negativa per rinfurzà un cumpurtamentu. U punenti, dapoi l'oltre u duminiu, implica a presenza o caccià un stimulus per debilitava un cumpurtamentu.
Cunsiderate l'esempiu di seguente è stabilisce s'ellu pensate chì hè un esempiu di rinfurzà negativu o castigo:
Timmy hè dettu di lavurà a so sala ogni sàvate matina. U passatu u passatu u ghjornu, andò per ghjucà cù u so amicu senza neve u so spaziu. In u risultatu, u so babbu hà fattu per esse passatu u restu di u passatu chì facianu altre faciti, cumu purificazione di u garage, di strufinisce u piroggiu, è di scantu u giardinu, in più di lavà a so stanza.
Sì dite chì questu era un esempiu di punizioni , perchè sì correcte. Perchè Timmy ùn purgava micca a so stanza, u so babbu hà piatonu per avè da fà faccalli extra.
Se intende di distinguerà unu di rinfurzà nè negativu o prigione, cunfirmate se qualcosa chì hè aghjuntu è fassi piglià da una situazione. Se qualcosa hè aghjuntu è applica cum'è una cunsiguenza di un cumpurtamentu, allura hè un esempiu di punizioni. Se qualcosa hè esse eliminata per evitari o esaltà un risultatu indettendu, hè un esempiu di rinfurzatu negativu in l'accionamentu.
Quandu hè u rinforzu Negativu U più Effective?
U rinfurzatu negativu pò esse un modu efficae à rinfurzà u cumpurtamentu sceltu. In ogni modu, hè più efficau quandu i rifurmi sò prisentati immedanamenti dopu un cumpurtamentu.
Quandu u longu periudu passesi trà u cumpurtamentu è u rinforzu, a risposta hè prubabile di esse di più. In certi casi, i cumpurtamenti chì si sò in u tempu interiore frà l'accuminzzione iniziale è l'armadurista sò ancu esse rinforzati cunfortu.
Certi esperti credi chì u rinforzu negativu deve esse usatu sparingly in ambienti di l'aula, mentre chì u sustegnu pusitivu hè spertu. Mentri u rinforzu negativu pò pruduce risultati immedanei, pò esse più adattatu per u ghjocu à currettu.
U tipu di rinfurzà usatu hè impurtante, ma a frequenza è u schedariu sò ancu aduprate un rollu importante in a forza di a risposta. U schedariu di rinfurzamentu chì si usanu pò avè un impurtante impurtante ùn solu quantu hè apprezzatu un cumpurtamentu, ma ancu nantu à a forza di a risposta.
> Sources:
> Coon, D & Mitterer, JO. Induczione à a Psiculugia: Cessaporsa à a Mind è u Cumporu. Belmont, CA: Wadsworth Cengage Learning; U 2010.
> Domjan, MP. I Principi di Studi e Comportamentu: Edizione d'Active Edition. Belmont, CA: Wadsworth Cengage Learning; U 2010.