L'area di Wernicke hè a regione di u cervu chì hè impurtante per u sviluppu di lingua. Hè situatu à u lobe tempurali in u latuanu di u core è hè rispunsevule per a comprenda di u parolle, mentri l'area di Broca hè in relazione cù a produzzione di parlà. U sviluppu o l'utilizazione di lingua pò esse gravemente ingannatu da i danni à l'area di u Wernicke di u core.
Quandu u spaziu di u cervu hè dannighjatatu, una disturbazione chjamata asphasia di Wernicke pò esse, cù a persona chì puderia parlà in furmazione chì sò fluenti ma manca di significatu.
Situazione
U spaziu di a Wernicke hè spessu situatu in a parti di u partitu di u lobe tempurali, anche si u locu esclusivu pò varià. Hè a più frequenza in u hemisferu latu di u core , ma micca sempre.
L'Area di Wernicke hè stata scopra
Invecienti neuroscientists anu interessatu à scuprerà induve certe abilità è stati localizzati in u core. A lucalizzazione di a funzione cerebrale suggestionu chì certu capacità, cumu pruducia è intelligenza di a lingua, sò cuntrullati da certi parti di u curu.
Unu di i primi pirmetti di sta ricerca hè stata un neurologista francese chjamata Paul Broca. Duranti l'anni 1870, Paul Broca hà scupertu una regione di u cereu assuciatu cù a produzzione di lingua parlata. Hà trouve chì i danni à questa zona resenu in i prublemi chì producenu a lingua.
Broca hà scrittu unu pazientu cunnisciutu cum'è Leborgne puderia capiscenu a lingua ma era ancu di pudè parlà da parti di e parolle insaccate è parechji altri discorsi. Quandu Lisbona hà mortu, Broca hà realizatu un esame postmortem in u cervu di l'omu è truvò una lesione in una zona di u lobby frontale. Questa aria di u core hè oghji chjamatu cusì l'area di Broca è hè assuciatu à a pruduzzione di parlà.
Circa 10 anni dopu, un neurologistu chjamatu Carl Wernicke anu identificatu un tipu di prublema simili in quali i pazienti puderanu di parlà ma ùn anu pussutu capisce in autumàticu a lingua. In esaminà u prufetu di i malati chì soffrenu di sta prublema di lingua hà avvirtutu lesziunità in una junction of lobes parietal, tempurale è occipital. Questa regione di u cereu hè cunnisciuta cum'è a zona di Wernicke è hè assuciata à a cunniscenza di a lingua parlata è scritta.
Aphasia di Wernicke
Quandu u spaziu di a Wernicke hè dannatu da traumu o di malatìa, una afasia di lingua pò traduzzione. Una afasi hè una disfunzione di lingua chì avessi a capacità di l'individuu per capiscenu è producià a cumunicazione parlata è scritta. Afasis sò spessu u risultatu di l'infeziunea, ma puderanu ancu fruttu per infezioni, tumuri è traumatisgii. Stu tipu di l'afasi hè cunnisciutu com'è aphasia di Wernicke, ma hè ancu dinò famosa aphasia, afasea sensu o aphasia receptiva.
L'afasi di Wernicke hè un disordinu di l'idiu chì impera a compresión d'idioma è a produzzione di lingua significante per u danni à l'area di u Wernicke di u core. I particeddi cù l'afasi di Wernicke anu difficultà à comprende a lingua parlata ma sò capaci di pruduce sonu, frasi, e securie di parole.
Mentre chì sti parolle eranu u stessu ritmo com'è parolle normale, ùn sò micca una lingua perchè nisuna nfurmazione hè stata trasmessa. Stu tipu di l'afasi sia a lingua parlata è scritta.
Sicondu l'Associazione Naziunale di l'Aphasia, e persone cun l'afasi di Wernicke pò pruducianu freti di parlà chì sona normale è grammaticamente correcte. U cuntenutu propiu di stu discursu fa pocu sensu. E parolle non-esistenti è irrelevante sò spessu inclusi in i sentenzi chì l'indittà pruduceranu.
Per pudè capisce cumu chì u danu à l'area di Wernicke afecta a lingua, pò esse utile à vedere un video clip d'un individu cù l'afasi di Wernicke.
Sources:
> Wernicke's (Receptive) Aphasia. Associu Naziunali Aphasia. https://www.aphasia.org/apasia-resources/wernickes-aphasia/.
> Wright, A. Chapter 8: Funzioni Cortical Superior: Lingua. Neuroscience Online. University of Texas Health Science Center. https://nba.uth.tmc.edu/neuroscience/s4/chapter08.html.