Cumu travaglianu, tipi diffirenti, è per quessa impurtentanu
U neurotransmisor hè definitu cum'è un messageru chimicu chì porta, prumove, è equilibriu signalamenti trà i neuroni , o cèl·lula nervosa, è altre cèl·lula in u corpu. Questi messageri chimichi pò influenzà in una larga varietà di e funzioni fisici è psiculogi, cum'è a freccia di u mio core, u soffrenu, l'appetite, l'umore è u timore. Millions de neurotransmitters travaglianu constantemente per guardà i nostri cervu funziona, gestendu da tuttu da a nostra respirazione à u nostru core à u nostru centru di studiu è cuncentrazione.
Cumu microgranile sò travagliu
Per i neuroni per mandà missaghji in tuttu u corpu, anu bisognu di esse capace di cumunicà cù l'altru per trasmettisce signalazioni. In ogni casu, i neuroni ùn sò micca solu cunnessi unu cù l'altru. À a fine di ogni neurone hè un spaziu pocu chjamatu una sinapsi è per cumunicà cù a cellula avrile, u signalamentu deve esse capace di cresce u spaziu pocu. Questu si passa per un prucessu cunnisciutu da neurotransmission.
In a maiò parte di i casi, un neurotransmisor hè liberatu da quella chì hè cunnisciuta cum'è a terminal axon dopu un capu d' accionu hà righjuntu a sinapsi, un locu induve i neuroni pò trasmettini signalazioni à l'altri.
Quandu un signalu electricu righjunghjenu a fine di una neurona, prumove a liberazione di sacchi chjuchi chjamati vesicule chì cuntenenu i neurotransmisores. Questi sacs spill their contents in a sinapsi, induve i neurotransmisores siguendu in u spaziu versu i celi vicini.
Sti cilesti cuntenenu receptori induve i neurotransmitters ponu ligà è attivà cambiamenti in i celi.
Dopu u liberatu, u neurotransmisor cruciate a fascia sinàttica è si aghjunta à u situ di u receptore nantu à l'altru neurone, o esse stimulantemente o ineditore a neurona rimpiaziona sicondu u sensu di u neurotransmisor.
I neurotransmisores actuen cum'è una chjave è u situ di u receptore sò cumu una pezza. Piglia a chjave di u ghjornu per apre e chjappi specifichi. Se u neurotransmisor hè capacitu di travaglià nantu à u situ di u receptore, sparisce cambiamenti in u celu ricivutu.
In ocasu, i neurotransmitters ponenu à i receptori è causanu un signalu electricu per esse trasmessu per a cellula (excitatori). In altri casu, u neurotransmisore ponu bloqueu u sinjal di continuà, impediendo chì u messagiu si stassi nantu à (inhibitory).
Allora chì passa un neurotransmisor postu chì u so postu hè cumpletu? Una volta chì u neurotransmisor hà avutu l'effettu designatu, a so attività pò esse firmata da diverse mekanismi.
- Pudete esse degradatu o micca attivatu da enzimi
- Pudete falà da u receptore
- Pò esse rimettutu da l'axon di a neurona chì a publicava in un prucedimentu chjamatu rendu
I micropatrici sò un rollu importante in a vita di u ghjornu di u funziunamentu. I scientisti ùn anu micca sapendu quantu chì certe neurotransmitters esistenu, ma più di 100 messageri chimichi anu identificatu.
Chì i microlisi di a trasmissioni
Neuritmettieghja pò qualificà per a so funzione:
I neurotransmisors excitatorii: Stu tipu di neurotransmitters anu effetti excitatorii in a neurona, chì significanu crescita a probabilitati chì a neurona prendarà un capu di azione.
Unipochi di i neurotransmisores excitatorii principali inclusi l'epinefrina è a norepinephrine.
Inferitivi di neurotransmisores: Queste tipi di neurotransmitters anu effetti inhibitorii in a neurona; diminuinu a probabbilità chì u neurone u focu un pudè di azione. Unipu di i neurotransmisores inhibitorii principali sò di serotonin è à l'acidu gamma-aminobutiricu (GABA).
Certi neurotransmitters, cum'è acetilcholine è dopamine, ponu creà effetti stimulanti è inzidiatorii, secondu u tipu di rievettori chì sò prisenti.
Neurutransmittuli modulatorii: Sti neurotransmitters, spessu referenu com'è neuromulutori, sò capaci di influenzà un nummu più grande di neuroni in u stessu tempu.
Sti nurmululori influenzanu ancu l'effetti di l'altri messageri chimichi. Oghje chì i neurotransmisores synaptic sò liberati da i terminali di l'axon per avè un impattu di attivazione ràpida in l'altri neurori receptore, i neuromulutori difundiscenu à traversu una zona più grande è sò più attenti a lenta.
Tipi di Neuritransmitters
Ci hè una quantità di modi diffirenti di classificà è categorizà neurotransmitters. In certi casi, sò solu divisu in monoamini, aminòcids è péptidos.
Neurite trasmittenti pò ancu categurizà in unu di sei tipi:
Amino Àcidi
- L'acidu Gamma-aminobutyric (GABA) hè u corpu di u messagiu chimicu di inhibitorii di u corpu. GABA cuntributivu à a visione, cuntrollu di u mutore, è ghjucà un rolu à a regulazione di l'ansietà. Benzodiazepine, chì sò stati usati per aiutà l'ansietà, funziona cresce l'efficienza di i neurotransmitters GABA, chì ponu aumentà sensazioni di rilassazione è calmu.
- U glutamate hè u neurotransmisor più grande, truvatu in u sistema nervudu induve ghjocu à u rolu in funzioni cognittivi cum'è a memoria è l' apprenu . E quantità eccessivi di glutamate pò causà excitotoxicità risultatu in a morte celular. Questa excitotoxiticy causata da u glutamate cumuni è assuciatu cù qualche malatie è e feruti di u funziunamentu, chì sò a malatia d'Alzheimer, attache è epiléptique.
I Péptidos
- Oxytocin hè ancu una hormona è un neurotransmisor. Hè pruduciutu da u lituatale è ghjucà un rolu in u ricunniscenza sociale, u bondage, è a ripruduce sessuale. Oxytocin sinteticu cum'è Pitocin hè spessu usatu com'è aiutu à u travagliu è u partitu. Ogani oxitocina è Pitocin pruvenenu l'utru a cuntrainu à u travagliu.
- L'endorfini sò i neurotransmitters chì impediscenu a trasmissioni di signali d'u dolore è promettenu sensu d'euforia. Quessi messageri chimichi sò pruduciati naturali per u corpu in risposta à u dulore, ma ancu ponu esse attivatu per altri attivitati cum l'aerobic exercise. Per esempiu, avè un "altu di corridore" hè un esempiu di sentimenti pleasurable generate da a produzzione d'endorfini.
Monoamini
- L'epinefrina hè cunsiderata cum'è una hormona è un neurotransmisor. In generale, l'epinefrina (adrenaline) hè una hormona di l'esternu chì hè liberata da u sistema adrenale. In ogni casu, funziona cum'è un neurotransmisor in u core.
- A Norepinephrine hè un neurotransmisor chì tocca à un rolu impurtante in a vigilenza hè involuttu in a lotta di u corpu o a risposta di u volu . U so rolu hè di aiutà à mobiliscia u corpu è u core per piglià l'accioni in i tempi di u periculu o l'estress. I nivoli di stu neurotransmisor sò lucale in u duru è più altu in u tempu di stress.
- Histamina hè un neurotransmisor in u core è a spine. Hè un rolu in e reazzione allergique è hè pruduttu com'è parte di a risposta di i sistema immune à i patogeni.
- Dopamina hà un rolu impurtante in a coordination of movimenti corpu. Dopamina hè ancu participatu in ricumpensa, motivazioni è aghjunte. Diversi tipi di droghe additivi addiventanu i nivuli di dopamina in u core. A malatia di Parkinson, chì hè una malatìa degenerativa chì résultat à i tremuli è di l'imurances in movimentu di u mutore, hè causatu da a perdita di neurone generatori dopamini in u core.
- A serotonina ghjucà un rolu impurtante in regulazione è modulazione di l'umore, u sughjornu, l'ansietà, a sexualità è l'appetite. Ineditore di selectione serotonin , per esse numinati SSRI, sò un tipu di medicazione antidepressant cumuli prescribed to treat depression, anxiety, disorder d'pànicu è attacchi. I SSRI travagliammu di equilibrari i nivadi di serotonina impediscendu a reuptake di serotonina in u cori, chì pò aiutà à migliurà l'umore è riddure di sentimenti d'ansietà.
Purines
- L'adenosine hè un neuromulugulatore in u core è hè involuvatu in suppressing stimulà è aghjurnà u sonnu.
- L'adenosine triphosphate (ATP) hè un neurotransmisor in u sistema nervuali centru è perifferenti . Hè un rolu in u cuntrollu autonomeu, a transduzione sensu è a cumunicazione cù e ciule di glial. A ricerca suggerisce chì pò ancu avè una parti in certi prublemi neurologichi, cum'è u dolore, traumu è i disordini neurodegenerati.
Gasotransmitters
- L'oxidu nìtricu ghjucà à intervene à i musculi lisici, rilievi à l'acqua per permettà i dilatati i vini sanguini è dilate u flussu di sangue à certi esposti di u corpu.
- U monòxidu di carbonusu sò generalmente cunnisciutu com'è un gas incurru, inutli chì pò esse tossica è effetti fussinu fatali chì a ghjente sanu sottumessi à niveli altri di a sustancia. In ogni modu, hè ancu produttu naturale per u corpu induve hè u neurotransmisor chì aiuta à modulà a risposta inflamatoria di u corpu.
Acetilcholine
- L'acetilcholine hè l'unicu neurotransmisor in a so classe. Truvà ancu in u sistema centru cintrali è periferiali, hè u neurotransmisore primariu assuciatu cù i micore motorii. Hè un rolu in i movimenti musculi, invece di memoria è d'apprenu.
Ciò chì passa quan i microssitemi di a trasmissioni ùn sò micca bè
Cum'è cù parechje di i prucessi di u corpu, i cose pò volte volte. Hè forsi ùn hè micca surprisante chì un sistema cum'è vastu è cumplicatu cum'è u sistema nervu umanu seranu propievi à prublemi.
Uni pochi di e cose chì ponenu male sbagli include:
- Neurune ùn puderanu micca fabricà bè di un neurotransmisor particular
- Più di un neurotransmisor particulari pò esse liberatu
- Tanti neurotransmitters pò esse disattivati da l'enzimi
- I micropatransmitters ponu esse reabsorbu troppu rapidamenti
Quandu i neurotransmisores sò affettati da a malatia o di droga, ci pò esse una quantità di diversi effetti avanti nantu à u corpu. Infernamentu cum'è l'Alzheimer, epilepsia è Parkinson sò assuciati à i dèficiti in certi neurotransmisores.
I prudutori sanitarie sò ricunnosce u rolu chì i neurotransmitters pò ghjucà à e cundizzioni di salute mentale, chì ghjè perchè i medicazione chì influenzanu l'azzioni di i messageri chimichi di u corpu sò spessu prescritti per aiutà à trattà una varietà di e cundizione psicologicu .
Per esempiu, a dopamina hè assuciata à such things as addiction and schizophrenia. A serotonina tocca à un rollu à i disordini di l'umore, cumpresiva a dipressione è OCD. Drogini, cum'è SSRI, ponu esse prescritti da i medichi è psiquiatri per aiutà à trattà sintomi di depressione o d'ansietà. L'urdinamentu sò spessu usati solu, ma pò ancu esse usati in cungiunzione cù altri trattamenti terapeutici chì includenu a terapia cognitiva-comportamentu .
Drogini chì Influence Neurotransmitters
Forsi l'applicazione pratica maiò di u scupertu è l'intrepretazione detallata di u funzione di neurotransmitters hè statu u sviluppu di e drogu chì impone a transmission. Questi droghe sò capaci di cambià l'effetti di i neurotransmitters, chì ponu esercitarà i sintomi di parechje malatie.
- Agonists vs antagonists: Certi drogues sò cunnisciuti com'è agonisti è funziona cresce l'effetti di i neurotransmisores specificu. L'altri drogues è riferiti com'è antagonistichi è attu per bluccari l'effetti di a neurotransmission.
- Effetti diretti diretti indiretti: Queste droghe nurmulogicu pò esse diventata più in basatu per se anu un'ativu direttu o indirettu. Quelli chì avè un ucevu direttu di l'effettu di a mimicking the neurotransmitters perchè sò assai simili in a struttura chimica. Quelli chì anu un impactu indirettu travagliu nantu à i receptori synaptic.
Drogini chì ponu influenzà a neurotransmission include medicazione utilizata per trattà e malatie cumpresione di depressione è anxiety, cum'è SSRI, anticypressive tryclicli è benzodiazepine .
Drogini ilittichi com'è l'eroina, a cocaine è a marijuana anu ancu un effettu supra a neurotransmission. L'eroinina cum'è agonistu direttu di l'agonistu, simule l'opioide naturali di u cœur per stimulà i so receptori associati. Cocaine hè un esempiu di una droga in modu indirectu chì influenza a trasmissione di dopamine.
Identificà i Microtransmissivi
L'identità propiu di i neurotransmisores pò esse veramente difficili. Mentre i scenziate ponu osservà a vesiculula chì cuntene i neurotransmitters, calcula chì quessi chjucu sò stati guardati in e vesiculi ùn hè micca cusì simplici.
A causa di questu, i neurocientífici anu sviluppatu unepochi di guidari per a determinazione d'un pruduttu chimicu si deve definitu cum'è un neurotransmisor:
- U chimicu si deve esse produttu in u neurone.
- I currenti precintori necessari devenu esse prisenti in a neurona.
- Ci sarà abbastanza di u presentu kimicu in attu à avè un effettu nantu à a neurona postinapectica.
- U químicu deve esse liberatu da a neurona presunaptactica, è a neuron postinapectica deve cuntenente di i riunori chì a quistira quandu si ligà.
- Hè bisogna un mecachjaru riformazione o enzimi presente chì ferma l'azzione di u chimicu.
Un Verbu da
I micropatrici anu un rolu criticu in a cumunicazione neurale, chì influenze tuttu di i movimenti involontari à l'amparà à l'umore. Stu sistema hè tantu cumplicatu è assai interconnettuatu. Neuritmettiranu in modu specificu, ma pò ancu esse affettati da malati, drogenzi, o ancu l'azzioni di altri messageri chimichi.
> Sources:
> Benarroch, EE. Adenosine trifosfatatu: Un signalu chimicu multifaceted in u sistema nervu. Neurologia. 2010; 74 (7). DOI: https://doi.org/10.1212/WNL.0b013e3181d03762.
> Kring, A M., Johnson, SL, Davison, GC, & Neale, J M. Psychologie anormale . Hoboken, NJ: John Wiley & Sons; U 2010.
> Magon, N & Kalra, S. L'histoire orgasmic de l'oxytocin: L'amore, lustru è travagliu. Indian J Endocrinol Metab. 2011; 15: S156-S161. doi: 10.4103 / 2230-8210.84851.
> Verkhamsky, A & Krishtal, OA. Adenosine triphosphate (ATP) comu neurotransmisor. In Enciclopedia di Neuroscience, 4 ed Ed. Elsevier: 115-123; 2009.