Una vista di e sfarenti Parts d'una Neurona

Neuroni sò i blocchi basi di u sistema nervu. Sti chjucchii spicializati sò l'unità di prucessi d'infurmazioni di u cori per risponde è trasmissione infurmazioni. Ogni parti di a neurona hè un rolu in l'infurmazioni cumunicà in tuttu u corpu.

Neuroni portanu messagi in tuttu u corpu, inclusa l'informazione sensitiva da stimuli esterni è signali da u cœur à i musulmani differenti in u corpu. Per cumprà apprezzà cumu cumu una neurona manca, hè impurtante per circà ogni parti indivìcia di u neurone. L'estructuri unichi di a neurone permettenu di riceve è trasmettenu signalazioni per d'altri neuroni cumu ancu altri tipi di celluli.

Dendrites

Dendrites sò estensioni in l'arbureti à u principiu di una neurone chì aiuta à aghjunà a superficie di u corpu celu. Questi sutinu prune u ricordu di l'infurmazioni da l'altri neuroni è trasmettenu l'estimulazione elettrica à u soma. Dendrites sò ancu cuparti di sinapsi.

Dendrite Characteristics

La maghiori neuroni pussede sti estensioni paralleli chì si stendenu fora da u corpu cellulare. Queste i dendrites receberu signalazioni chimichi da l'altri neuroni, chì sò esse cunvertiti in impulsi elettrici chì sò trasmessi versu u corpu cellulare.

Certi miridi anu dendritesi picculi picculi picculi, mentre chì altri cellule sò assai longu. I neuroni di i sistemi nervi cintrali anu dendriti longu è cumplicati chì anu recebutu signalazioni da quantu à parechji altri neuroni.

Se l'impulsi elettrici trasmessi internu versu u corpu cellulare sò abbastanza grandi, generaranu un putenziali d'azzione. Questu resulte in u signale chì esse trasmessi sottu l'axon.

Soma

U soma, o un corpu cellulare, hè quì chì i signalaghji da i dendrites sò uniti è trasmessi. A soma è u nucleu ùn anu micca un rolu attivu in a trasmissioni di u signale neurale. Invece, sti dui strutturi sò per mantene a cellula è mantene a neurona funziunale.

Caratteristiche di u soma:

Pensate à u corpu cellulare com'è una piccula fabbrica chì faciule a neurona. U soma tipprova li prutini chì l'altri parti di u neurone, cumprese i dendrites, l'aiutu è a sinapsi, deve esse funzionatu degne.

I strutturi di sustegnu di a cellula inclui mitocuniatria, chì furnisce energia pè a cellula, è l'apparitu Golgi, chì paccheghjani prodotti creati da a cellula è i dispuntale à parechji locali intra è fora di a cellula.

Axon Hillock

L'axon hillock hè situatu à a fine di u soma è cuntrola a sparta di u neurone. Sì a forza di a signale supera u limitu di u minimu di l'axon hillock, a struttura prendarà un signalu (cunnisciutu com'è un putere in action ) per l'axon.

U turbulence di l'axon hè una cosa di un capu, sumendu i signali inzergatori è excitatorii. Se a summa di queste signaleghja supira un certu umbreddu, u putere di azione serà attivatu è un signalu elettricu serà da trasmissione da l'axon fora di u corpu cellulare. Questa attivazione potenzalali hè causata da cambiamenti in i canali di ioni chì anu influinatu da cambiamenti in a polarisation.

In un statu restante nurmale, a neurona possenta una polarizzazione interna di circa -70mV. Quandu un signalu hè rimpiazzatu da a cellula, pruveni ioni di sodiu per entra in a cellula è di reduce a polarisazioni.

Se l'axon hillock hè despolarizzatu à un certu umbreddu, un putere di azzione prucara è trasmettenu u sinjal elettriku per l'axon à i sinapsi. Hè nutata chì u circhendu di azione hè un prucessu di tutti o nunda è chì i signali ùn sò micca trasmessi parziale. I neuroni sò o u focu o ùn sò micca.

Axon

L'axon hè a fibra alargata chì si estende da u corpu di a cellula à i terminichi terminali è trasmette u signalamentu neurale. U più grande di u diametru di l'aiutu, u più veloce si trasmessa l'infurmazioni. Certi axoni sò cuparti cun una sustanza grassosa chjamata mulinela chì cumporta com un insulator. Questi l'axon mielinizati trasmettenu l'infurmazioni assai più rapida chì l'altri neuroni.

Axon Caratteristiche

A Axons pò varià drammaticu in grandezza. Certi sò curtu quant'è 0.1 millimetri, mentre chì altri pò più di 3 metri dinò.

A mielignana circondi u neuroni pruteghja l'aiutu è aiuta in a velocità di a trasmissioni. A fossa di miela hè spartuta da i punti chì sò cunnisciuti cum'è i lezmi di Ranchier o Mieline. Impulsioni elettrica sò sappiutu da un node à a prussima, chì ghjucule à un rolu à aghjillà a trasmissione di u signale.

L'attuniu si cuncettanu cù altre cèl·lula in u corpu cumpresu autri neuroni, i cumbusti musculi è l'organi. Sti cunnessione sò in i juncelli cunnisciuti cum'è sinapsi. A sinapsi permettenu missaghji elettrici è chimichi per esse trasmessi da a neurona à l'altri cellule in u corpu.

Terminal Buttons è Synapses

I buttuni di u terminal hè situatu à a fine di u neurone è sò rispunsabili di mandà u signalu à l'altri neuroni. A fine di u buttone finale hè un voce chjamatu a sinapse. Neuritransmitters sò usati per traspassà u sinjal in a sinassa à l'altri neuroni.

I buttuni di buttuni dispusitivi vesiculate sustene i neurotransmisores. Quandu un signalu electricu righjunghji i buttuni di u terminal, i neurotransmitters sò alliberati in u spaziu sinàtticu. I buttuni di u terminal principale fate u convertimentu à i signali chimichi. I neurotransmisores chì cresce a sinapse induve sò ricivutu da altri cèl·lula nervosa.

I buttuni di u terminal hè ancu rispunsevule per a riimpettazione di qualchì neurotransmisor excessiu alliberatu durante stu prucessu.

Un Verbu da

U neuroni servinu cum'è blocchi basi di u sistema nervuali è sò rispunsabili di cumunicà missaghji in tuttu u corpu. Sapemu più nantu à e diverse parte di u neurone pò aiutà à capiscenu megliu cumu questi struttura impurtante funziona cum'è questu difetti diffirenti, cum'è e malatie chì avè influenze di u mielinamentu di l'axon, puderanu influir in quantu messaghji sò cumunicati in tuttu u corpu ...

> Sources:

> Debanne, D., Campana, E., Bialowas, A., Carlier, E., Alcaraz, fisiologia di G. Axon. Rispostezzi Psiculogi. 2011; 91 (2): 555-602. DOI: 10.1152 / physrev.00048.2009.

> Lodish, H., Berk, A., & Zipursky, SL, et al. (2000). Biologia Molecular Cell, 4a edizione. Nova York: WH Freeman.

> Squire, L., Berg, D., Bloom, F., du Lac, S., Ghosh, A., & Spitzer, N., eds. (2008). Neuroscience Fundamentale (3rd ed.). Academic Press.