Unu di i primi scrittori di penseru di Psiculugia
U strutturalismu hè cunsideratu cum'è a prima scola di pensà à a psiculugia . Havi involuttu chì anu rivolvingdu è analizà a mente in i più chjucchi possible. A psiculugia strutturale hè più spessu associata cun Wilhelm Wundt , chì era famosa per fundarii u primu labillu dedicatu à a psicologia esperimenti è hè in generale cunzidiratu u patri di a psiculugia moderna.
L'urighjine di u Strutturalismu
Wundt hà veramente u fundatore di sta prima scola di penseru? Mentre Wundt hè spessu listatu cum'è fundatore di strutturalismu, ùn hà mai fattu adupratu u terminu. Invece, Wundt riferitu a so idee cum'è vuluntariu . Hè u so studiente, Edward B. Titchener , chì hà inventatu u termu strutturalismu .
Eppuru Titchener hè generale l'accunsentutu cù l'establimentu di strutturalismu è purtannu l'idee à l'America, l'idee inizenu cù Wundt. Titchener hà cambiatu assai di ciò chì Wundt hà didicatu. Wundt hà cridutu chì a mente puderia spustà in strutturi classificando l'experientu consciente à e zoni pezzi chì anu da esse analizatu, similari à l'altri scienzi. Titchener hà decisu di scrapallu a marca di Wundt di strutturalismu perchè e experienzii cusciivi ùn sò micca faciuli di cuntrollu in un esperimentu cum'è cumpurtamentu.
Introspizzioni: Strumentu principale di Structuralismu
Titchener hà pigliatu a spiunazione spiunalizativa di Wundt, cunnisciuta com'è introspissione , è l'hà adupratu per centrà in l'strutture di a mente umana.
Qualchese chì ùn puderebbenu esse investigati cù a so tecnica, Titchener hà cridutu, era micca in u duminiu di a psiculugia.
Titchener hà cridutu chì l'utilizazione di l'introspirazioni, chì utiliscia l'observatori chì anu stati rigurusi adatti per analizà i so sentimenti è sensazioni quandu si feghja un stimulu simplici puderanu esse usatu per scopre a struttura di a mente è passava u più grossu di a so carriera dedicata à questa tastera .
U strutturalismu di Titchener
L'strutturalismu di Titchener accentu a trè cumprastani importanti in l'estudo di a mente umana:
- Per scopre quantu parechji prucessi eranu, identificanu l'elementi di sti prucessi, è spiegà cumu si travaglia together.
- Analisi a liggi chì regulanu i ligami trà l'elementi di a mente.
- Per evaluà e ligami trà a mente è u sistema nervu.
Influenza di Titchener
Circa 20 anni, Titchener dominau a psicologìa americana. Era ancu assai prolificu, pubblicendu 216 libri è documentu durante a so vita. Hè capacitatu parechji psiculoghi influenzati, cuntrullà u travagliu di dutturatu di quasi 60 studienti, cumpresa Margaret Floy Washburn è Edwin C. Boring. Ma oghji u so travagliu hè raramente citenu fora di un cuntestu puramente storicu. Mantene un putu putente nantu à a psiculugia americana in u so travagliu è hà cuntribuitu à a psicologìa diventendu una ramuzza riferita di e scienze, ma a so influenza inghjinantà di falla dopu à a so morte.
U strutturalismu pò avè amatu un brevi pezzu di supremu in a psiculugia, ma a scola di pensamentu essinziunmente morta fora da a morte di u so fundatore. Hà sceltu, però, guverna à u sviluppu di altri movimenti, cumprendi funziunalismu , cumportamentu , e psicoluggìa Gestalt.
> Sources:
> Enciclopedia Britannica. Structuralism.
> Enciclopedia Britannica. Wilhelm Wundt: Physiologu u Psiculugia. https://www.britannica.com/biography/Wilhelm-Wundt.
> Hockenbury, DH, Hockenbury, SE. Mètiti di Prudutti è Ricerca. In: Psiculugia. 5 ed ed. New York, NY: Worth Publishers; 2010: 4-5.
> New World Encyclopedia. Structuralism: Structuralism in psiculugia (19u seculu).