Chì pruvucarà u disordine d'attachementu reattivu è cumu tratallu
U ligami di Babies cù l'adulti chì li furnisce cù un care consistent, loving. Ricanusciunu l'adulti chì i pruteggianu è calma quand'elli sianu intendi sottucassu.
In a maiò parte di i casi, anu sviluppatu unnessione sana à i so caregivers primari, cum'è i so parenti, u fornitu di a kindergarten, o forsi un avventu chì hè assai implicatu.
Ma certi volte, i babies purtà à fà relazioni salutati cù un adultu stabile.
In cunseguenza, puderanu sviluppà un disorderu di attachete reattivu, una cundizione di salute mentale chì face difficultà in forma di rilazioni salutati è amatori.
Cause di Reactive Attachment Disorder
U distruttu d'attachete à riabilite pò esse rimetti à quandu i zitelli ùn sò micca datu cura propria da caregivers stabbli è coherenti. Sì un caregiver ùn pò micca risponde à i chianci di un zitellu o un zitellu ùn hè nutrittu è amatu, ùn pudere micca sviluppà un attachegiu sano.
Eccu alcuni certi espunenti chì un zitellu ùn puderanu micca pudè formate un attachementu sicuru à un caregiver primariu :
- A mamma di u zitellu hè incarceratu. U zitellu rescidiu cù parechji parenti mentre ella in a preso è u zitellu ùn hè mai in a stessa casa duoppu tantu di furmari un bon affettu cù qualsiasi adulte.
- A mamma hà depresione . In cunseguenza, hà tuccatu per cura di u so zitellu. Ùn hè micca rispunsente per quellu chì chianci è ùn ùn vi mancu più affettu.
- U zitellu hè rimessu di i so genitori nascini è colpi in foster care. Viiu in parechje fugliali di sustegnu in u corsu di un annu. Ùn ùn faci micca relazioni seguri cù qualsiasi cuciale.
- Dui pirsuli anu seriu prublemi seriu di abuso di sustanzi. Sottu infruenza di e droghe è l'alkohol, ùn sò micca capacità per furnisce i so ziteddi cun cura adegwata.
- U zitellu hè colpi in un orfanaggiu. Ci sò parechje caregivers diverse, ma u zitellu hè raramente tenutu o cunsulatu quandu chianci. Spineghja a maiò parte di u so tempu in una presoa.
- Una ghjovana mamma ùn capisce micca i fundamenti di sviluppu di u zitellu. Ùn manca a cunniscenza à cura di u so figliolu fisica è emotiva. U zitellu ùn hè micca bellu cù a so mamma perchè ùn hè micca rispunsente per e so bisognu.
Qualchese tempu ci hè un dislegu consistente per e cumbenzi fisiche è fisicu, u zitellu puderanu esse rischiatu di sviluppà un disorderu di attachete reattivu. A manca d'estimulazione è d'affettu pò ancu ghjucà un rolu.
I sintomi di Disorder Attachment Reactive
U zitellu cù u disordine d'attachetee reattivu spessu refusenu di seguità di regule è pò sculaccià contr'à l'altri cun empatizza. Ma u disordine di imbiancatura reattiva va più di i prublemi di cumportamentu.
Per esse qualificata per un diagnosi di disorderu di attachete à reattivà, un zitellu deve esse exhibitu un mudellu consistente di cuntenutu inzucitati, emuzionamenti rintraini versu i preziosi adulti. U zitellu cù u disordine d'attachete:
- Rarely o minimamente cercanu cunfortu quandu anghjulià
- Rarely o minimamente responde à a cunsulazione quandu anu atutu
Per rispittà i criterii, anu ancu exhibitu dui di i sintomi sintomi:
- Riturnità soziale è emotiva minima à l'altri
- Affettu qualificatu limitatu
- Episodi di irritabilità, tristezza o scumbugliu senza esplicità chì sò evidenti durante l'interazzione non amminstrativa cù curate
In più di l'esse sintendu quelli sintomi, u zitellu deve ancu avè una storia di cura insufficente cum'è evidenza di almenu unu di i seguenti:
- I cambiamenti in i caregivers primari, chì limitenu l'opportunità di u zitellu in furmazione attache stabile
- Nu persistente di caldi ecumenicu è affettu di l'adulti
- Hè risultatu in un locu pocu insinitu chì limita rigurosu l'opportunità di u zitellu per fassi appiccicate selectiva (cum'è un orfanaggiu)
I sintomi avè devenu esse prisenti davanti à l'età di 5. E u zitellu deve avè una età di u sviluppu di almenu nove mesi per qualificà per un diagnosi di disordine d'attachetee reattivu.
Prevalenza di Disorder Attachment Reactive
Siccomu u disordine d'attrazzu riativu hè un novu diagnunicu novu, è parechji zitelli ùn anu trattatu, ùn hà sicuru chì parechji figlioli ponu scopre i criteri. In u 2010, un studiu truvò menu di u 0.4 per centu di i zitelli Daniiani anu trinzia di attacheti à reactive.
Un studiu 2013 hà stimatu circa l'1,4% di i zitelli chì vivianu in una zona sparita in u Regnu Unitu hà avutu un disorderu d'attachete.
Hè statura chì i zitelli à foster care, è quelli chì anu residitu in orfanati, ponu esse tastate assai più altu di u disordine di attachementu reattivu. A storia di malaltia è disruptions à a cura di u zitellu addivendu u risicu.
Quandu hè Diagnosticu Questu Di Trisoru Attachment Reactive
Maestri, fornituri di a kindergarten è i caregivers primariu sò prubabilmente avessendu chì un zitellu cù un disorderu d'attachetee reattiviu exhibe emuzzionale è cumpulitivi.
Un scrutuzi infurmativu da un prufessore di salute mentale pò stabilisce se un zitellu hà disattivatu d'attachetee reattivu.
A valutazione ponu include:
- L'osservazione diretta di u zitellu in interazzione cù un caregiver
- Una scenza minuzia di u sviluppu di u zitellu è a situazione vivera
- L'intervista cù l'assistenti primaria per appassi più nantu à i stili di parenting
- Observazione di u cumpurtamentu di u zitellu
Ci sò parechje altre cundizzioni chì ponu presentà cù sintomi simprici o cumportamentali simili. Un pruduttore di salute mentale determinarà se i sintomi di u zitellu pò esse spiegatu da altri cundizzioni cum'è:
- A distenzioni di l'ajuste
- Postulazione di l'estressi postunumu
- Disabilities cognitive
- Autism
- Disturbu di l'umore
A volte, i zitelli cù un disorderu di attachete à reattivu sò cunnisciutu cundizioni cumunu. A ricerca tistimonieghja chì i zitelli cun trinziunamentu di attaccamentu anu più freti di TDAH , trastornamenti d'ansietà , è disordini di aducazzioni .
A Storia di u Diagnu Di Trisoru Attachment Reactive
U disordine d'attachment hè un novu diagnosi novu. Havi primu introduciu in 1980.
In u 1987, dui sottuposti di u disordine d'attrazzu riativu eranu impegni; inzergatu è disinhibit. In 2013, u diagnosticu hè aghjurnatu novu. U DSM-5 riferisce à u tipu disinhibititu cum'è una cundizione separata chjamata disordinata di disattivu suciale disattivata.
U disordu d'imparazione suciale disinhibitu hè un disordu d'attachete chì hè ancu causatu da una mancanza di un attachementu sicuru cun un disturbamentu d'attachete attentive cu caregiver. U zitellu cù un disorderu di disattivu à l'intruduzzione suciale avvicinanu è interagranu cù l'adulti pocu cumunu senza teme. Sò spessu disposti à scappau cun un stranger senza esse testa.
Tratamentu Disorder Attachment Reactive
U primu passu à trattà di un zitellu cù un disorderu d'attachete attuale sò generalmente à assicurà chì u zitellu hè datu un ambiente amatori, solidali è stabile. Terapu ùn esse efficace se un zitellu persone per andà di a casa di sustegnu per favurè a casa o si seguita vivendu in un locu residenziale cù incontestabili.
U fisicu sò u ghjornu di u zitellu annantu à u parent o caregiver primariu. U caregiver hè educatu nantu à u disordine d'attachetee reattivu è infurmatu in quantu di creà a fiducia è di sviluppà un bonu bonu.
In ocasioni, i cucialisti sò animati à assiste à i corsi di i parenti per amparà cumu gestisce i prublemi di i comportamenti. È se u caregiver battiche per furnisce un ziteddu cun u calore è l'affettu, a furmazione parenti pò esse furnitu per aiutà à un zitellu sughjero è amatu.
Terapiji Controversial chì ùn sò micca recomandati
In u passatu, certi centri di trattamentu usavanu parechji tratti cuntruversi per i zitelli cù un disorderu di attacheti riativu.
Per esempiu, a terzana chì averia implica un terapeuta o un caregiver chì furzanu fisicu un zitellu. U zitellu si spetta per passà una varietà di emozioni finu à questu ùn si fermera in risistiri. Sfortunatamente, certi figlioli anu morse mentre fugliate.
Una altra terza contrutazione implica rinnovatu. In u rinnovatu, i zitelli cun u disordine d'attrazzi riativu sò impannillati in manta è i terapisti simulanu u prucessu di travagliu per esse cum'è chì u zitellu hè staticu per u canali di nascitu. Rircimentu hè statu illegale in parechji stati dopu chì un zitellu sughjurnatu.
L'Associazione Psychiatrice Americana è L'Acadèmia Amministrazione Nazionale di l'Adolescente è Adolescente si prevenenu à prupietà à terà pensà è mudelli di rinviaria. Tali tecniche sò cunsiderati pseudoscienza è ùn ci hè micca evidenza chì riteniscenu i sintomi associati cù un disorderu di attachete reactivo.
Se cunzidennu qualsiasi trattamenti non-tradiziunali per u so zitellu, hè impurtante di parlà cù u duttore di u so figliolu prima di inizià i trattamentu.
Pronostia di Long Term pè Figliu cù Disorder Attachment Reactive
Senza trattamentu, un zitellu cù u disordine d'attachementi riativu pò spiriri prublemi soffettivi, emotivi è di cumportamentu perseveranti. E questu pudè mette un zitellu in rischi per i prublemi maiò cum'è omu crescia.
I ricchieri stimani chì 52 per centu di i criminali ghjuciniani anu un disorderu d'attachete o dispusitivu di attachementi cunfinanti. A vasta majurità di quelli chì anu avutu avutu malicità o abbia negligenza in prima vita.
A inizione intervinta pò esse chjave per aiutà i zitelli anu sviluppà sughjetti sani di prima in a vita. È i più prestu ricivenu trattamentu, e menu prublemi chì puderanu avè u tempu.
Cumu reduzzione di Risk of Disorder Attachment Reactive
Ci hè parechje manere in u quale l'addivatori primari puderanu di pudè riduce u risicu chì un zitellu sviluppa un disorderu di attachete reattivu.
- Educate nantu à u sviluppu di u zitellu. Amparà cumu per risponde à i vostri pezzi di i vostri zitelli è cumu per aiutà à reduie l'estresse di i vostri figlioli pò esse strumentali in u sviluppu un attachegiu sano.
- Fate una attenzioni positiva. Toccate cù u vostru picciottu, leghjite per ella, è abbandunate cù a so puderà stabilisce una relazione amante è di fiducia.
- Nurture i vostri figlioli. L'attività simplici di ghjornu, cum'è cambiendu u diaper di u so zitellu è a so alimentación, sò l'uppurtunità di vincere.
- Impressa nantu à tematichi d'appiccicazione. Sè vo site à crià un ziteddu chì hà una storia di trascuratori, malaltia, o interrupzioni di caregiver, educate nantu à tematichi d'attachete.
Dove truvà aiutu
In casu chì avete cuncernate chì u vostru zitellu pudete avè un disordu emotiuu o cumportamentu, cumenciu per parlà à u duttore di u so figliolu. U pediatricu pò evaluà u vostru zitellu è stabilisce se un riferimentu à un pruduttore di salute mentale hè adattatu.
> Sources:
> Mayes SD, Calhoun SL, Waschbusch DA, Breaux RP, Baweja R. Attributi risidenti / desinhibitati disordini di l'intruduzzione sociale: Scontrilli callous-unemotionale è disordini comórpuli. Ricerca in Disabilities Developmental . 2017; 63: 28-37.
> Minnis H, Macmillan S, Pritchett R, et al. A prevalenza di u disordine di attachementu reattivu in una pupulazione privata. U British Journal of Psychiatry . 2013; 202 (5): 342-346.
> Moran K, Mcdonald J, Jackson A, Turnbull S, Minnis H. Un studiu di i Desordes Attachment in i ghjovini offensi chì assistenu à i servizii di specializazione. U umanu Abuse & Neglect . 2017; 65: 77-87.
> Skovgaard, AM Prublemi di salute è psiculopiologi in a zitella è a zitiddina prima. Un studiu epidemiulogicu. Bulariu Bulariu Danese. 2010; 57: 193.