Una variàbile hè qualcosa chì pò esse mudificata o variata, cum'è una caratteristica o valore. Variables sò generalmente utilizati in esperimenti psicologichi per determinar si i cambiamenti à una cosa riducenu mudificà in l'altru.
Variables ghjucanu un rolu criticu in u prucessu di ricerca psicologica. Per varià di variàbili sistematichi e misure l'effetti nantu à altri cambiutevule, i circhuli ponu stabilisce se cambiamenti à una cosa riducenu mudificà in qualcosa più.
I Variables Dependentale è Indipindenti
In un esperimentu psicologicu:
- A varià ndividuale hè a variàcula chì hè cuntrullata è manipulata da u sperimentale. Per esempiu, in un sperimentu nantu à l'impattu di a prurenza di u sonnu in u spettaculu di teste, a privazione di u sonnu hè a varieata indipendenti.
- A variàdependente hè a variàbile chì si misurita da u prucessor. In u nostru esempiu previu, i punichi nantu à a medità di e probazione di a prova seria a varià dependente.
Variàbbili è cunfundenti
Hè nutata chì i vancati indedependenti è dependenti ùn sò micca listessi variate chì sò prisenti in parechji esperimenti. In certi casi, e variàditi esterni can play un rolu. Stu tipu di variàghje hè quellu chì puderete avè un impattu ind'è a rapportu entre a varianti indipindenti è dependenti.
Per esempiu, in a nostra prepostu descrizzione di un esperimentu nantu à l'effetti di a prurenza di u sonu nantu à u rendiment di a prova, altri fattori, com'è età, sessu è fundatu accademicu pò avè un impattu annantu à i risultati.
In stu casu, u prufisseur annunzià i valori di sti varianti esterni, per questu questu impattu in i risultati ponu esse cuntrullati.
Ci sò dui tipi basa di varianti stranieri:
- Variable Participant: Questa varieva estraneare sò rilativi cù e caractèrei individuali di ogni participant chì pò influeneanu cumu ellu responde. Queste fattori pò cumprà parechji inturnianza, umore, ansietà, intelligenza, sensibilizazione è altre caractèrei chì sò unichi per ogni persona.
- Variables Situacionales: Esse variabilità esterni sò in relazione cù e cose in l'ambienti chì puderanu influirziate cumu ogni participant responde. Per esempiu, se un participante si pigghia una prova in una chilly chambre, a temperatura seria cunzidiratu una varià stranera. Arcuni participanti pò esse micca affettati da u friddu, ma altri pudianu esse distractatu o intimuritu da a temperatura di l'abitazione.
In parechji casi, e variàditi esterni sò cuntrullati da l'esperimentatu. In u casu di varià participant, l'esperimentu pudarete sceglie i participanti chì sò u stessu in u fondu è u tempore per assicurà chì questi fattori ùn interferiscenu micca i risultati. Sì, però, una variable ùn pò micca esse cuntrullata, diventa u secondu cum'è cunfundimentu . Stu tipu di variate pò avè un impattu in a variabile dipende, chì ponu fà difficultà per determinar se i risultati sò debite à l'influenza di a varieata indipindenta, a varitati cunfundenti o una interaczione di e duie.
A Funzione Definiu una Variable
Prima di cumprenda un esperimentu psicologicu , hè bisognu di creà definizzioni operativi firmate per a varieada indipindenti è a varià dependenti. Una difinizzioni traminale descrizanu cumu i variàbile sò misurati è definiti in u studiu.
Per esempiu, in u nostru esperimentu imaginariu nantu à l'effetti di a prurenza di u sonu nantu à u rendiment di a prova, avemu bisognu di creà definizzioni operativi specifiche pè e nostre duie variatori. Se nostra nostra ipotesi hè "L'urdunatoghji chì sò privati sferenziate puntuate significativamente più nant'à una prova", puderemu avè qualchì parechji conceptu diffettu per definisce. Prima, chì vulete dì da i studienti ? In u nostru esempiu, definiscenu i studienti cum'è participanti scrittu in un cursu introducivu di psicoluggìa univirsitariu.
In seguitu, avemu bisognu di definitu di a variabilità di privazione di u sonu . In u nostru esempiu, dicemu chì a privazzjoni di u sonnu riferisce à i participanti chì anu avutu menu di cinquanta ghjornu di dorme a notte prima di a prova.
Finalmente, avemu bisognu di creà una difinizzioni operativi per a variabilizazione di prova. Per questu esempiu, a variabilité testarà serà definitu cum'è puntu di u studiente per un esame di u passatu in u cursu di a psiculugia introduttori.
I studienti spissu anu rapportu di prublemi incù identificà e varievuli indipendenti è dipende in un esperimentu. Mentre a cumpagnia pò diventà più difficiuli cum'è a cumplessità di un esperimentu cumanda, ci sò uni pochi quistioni chì pudete dumandà quandu intende per l'identità di una variàbile.
Chì ci hè u manipuladoru l'esperitatore? I cosi chì cambiani, o, naturalmente o per una manipulazione diretta da l'esperitatore, sò in generale a varianti ndividuale. Chì ci hè stimatu? A variàdita dipendente hè quella chì u prufirmante hè uvertu.
> Sources:
> Evans, AN & Rooney, BJ. Mètodi in Ricerca Psiculugia. Thousand Oaks, CA: SAGE Publications; 2014.
> Kantowitz, BH, Roediger, HL, & Elmes, DG. Psiculugia esperimentali. Stamfort, CT: Cengage Learning; 2015.