Cosa hè una sensibilizazione?

L'autocognizazione cresce esse cunnuscenza di l'aspettu diversu di l'autore, cumprese i tracci, i cumpurtamenta è i sentimenti. Essenzialmente, hè un statu psicologicu induve ellu stessu hè u focu di l' attinzioni .

L'autocescienza hè unu di i primi cumpunenti di l' autore-cuncettu per emerge. Mentre chì l'autocognizazione hè qualcosa chì hè crescente à quale sì, ùn hè micca qualcosa chì voce in centru nantu à ogni mumentu di ogni ghjornu.

Invece, l'auto-crescita sarà intravessu à u teatru di quale sì uverete è sviluppa in parechji punti sicondu a situazione è a vostra persunità .

E persone ùn ne venenu micca autunnificatu. Ma a ricerca anu trova ancu chì i zitelli anu un sensu rudimentale di l'autocognizazione. Iperatori sò pussibuli a cuscenza chì sò un omu sipurtatu da l'altri, chì hè evidenti di cumpurtamenti cumu u riferimentu di sustegnu chì un zitellu cercatu per un capezzolo quandu ochji fossi in u so facci. L'investigatore anu truvatu ancu chì ancu i principianti sò capaci di diferencià trà l'autore è senza pretene.

Quandu Quand'ellu U Sensu Surghjone Emerge?

I studii anu dimostratu chì un sensu più cumplessu di a sensibilizazione di l'autore stessu nascenu à circa un annu di età è diventa più più sviluppatu da circa 18 mesi d'età.

L'investigatore Lewis è Brooks-Gunn hà realizatu studii amparati à cumu si sviluppeghja l'autocognizazione.

I ricercati appiicati un punteddu russu à u nasu di u babbu è dopu tene u zitellu à u specchiu. I vostri figlioli chì anu ricunnisciute in u specchiu avè righjime per u so propriu nucali in quantu chì a rifarenza in u spaziu, chì indicava chì avìanu almenu un pocu livellu di autoconezia.

Lewis è Brooks-Gunn hà truvatu chì quasi nissunu figlioli sottu un annu di età avè righjunghja per u so propiu nasu in quantu chì u riflessu in u spaziu.

Circa u 25 per centu di i zitelli trà 15 è 18 mesi righjude per i so propri fille, quandu u 70 per centu di quelli trà 21 è 24 mesi fece cusì.

Hè nutata chì l'attuali di Lewis è Brooks-Gunn hà solu indicanu a cuscenza viulenza di l'infantu; i zitelli puderanu pussibile avutri formas di autocognizazione ancu à questu puntuale in vita. Per esempiu, l'investigatore Lewis, Sullivan, Stanger, è Weiss suvitavanu chì l' espressioni d'emozioni implica l'autocognizazione cum'è a capacità di pensà à sè stessu in relazione à l'altri populi.

Cumu cuncepimentu sapè?

L'investigatore proposanu chì un spaziu di u cereu cunnisciutu cumu a corti cumplicanti chì anu locatu in a zona di u lòbitu frontala hè un rolu impurtanti in a sviluppà l'autoconezia. I studii anu ancu usatu imaghjini di u funziunatu per affirmà chì sta regione hè attivata in adulti chì sò autoconce. L'esperimentu di Lewis è Brooks-Gunn suggetti chì l'authentificazione hà principiatu à sparghje in i zitelli à l'età di 18 mesi, una età chì cuncorda cù u rapidu crescenu di e spindle cell in a corti anterior cingulate.

In ogni modu, un studiu pruveni chì un paciistu hà intrenu à l'autocognizazione ancu cù u danu à i radichi di u cereu cumpresu l'insula è u cultsu cingulu anteriu.

Questu suggerisce chì e sti zoni di u cervu ùn sò micca impegati per a maiò parte di l'autureggnazione è quella sensibilizazione pò esse risposta da interazzione distribuziunate tra networks di u sensu.

I nivimi di auture-sensibilisazione

Allura, chì esattamente i zitelli anu sappiutu di elli cum'è l'essere separati? I ricchieri suggerenu chì i zitelli prugressenu per una serie di niveddi di autoconechju entre u nascitu è ​​circa l'età di 4 o 5. L'autocognizazione si osserva da quantu i zitelli respondenu à a so rifughjazioni in un ispilu.

Livellu 1: Differentiation - À questu pianu, i zitelli partenanu à capisce chì ciò chì riflesse in un specchiu hè diversu di ciò chì simpricimenti a perceive à l'ambienti.

U nivellu 2: Situazione - Stu livellu di l'authentificazione hè carattarizatu da un sapè cumprinzivu chì i movimenti prudutti pò esse vistutu in a superficia di l'ispils. I figlioli sò ancu cunsigli chì sò i so propiu movimenti chì anu osservatu.

Livellu 3: Identificazione - À questu pianu, i zitelli anu da ricunnosce l'imaghjinariu in u specchiu cum'è ellu stessu in quantu chì un altru stintu.

Livellu 4: Permanenza - U zitelli ùn ponu esse identificati solu riflessi in un specchiu, ponu ancu identificà a so propria imagina in imaghjini è di film di casa.

Livellu 5: Sensibilizazione o "meta" autoconeje - À questu livellu, i zitelli ùn sò micca solu cuncepus d'elli da a so propria perspettiva, ma dinò ancu di diventà cumu sò in l'mente di l'altri.

Tipi d'autunumia

I psicologiani spessu si scoprunu l'autoconcemu in dui tipi diffirenti, pute o publicu o privatu.

Pubblicità publicu

Stu tipu nasci cu quandu a ghjente sia cunuscenza di cumu si appiru à l'altri. L'autucazione publicu spessu emerge in situ situ chì a ghjente hè in u centru di l'attinzioni, cum'è quandu pruponenu una presentazione o parler à un gruppu d'amici.

Stu tipu di autoconciezza spessu compulisce i persone per aderisce a norme suciale. Quand'omu sia cunziddi chì sìammu stati stati valutati è valutati, spessu pruvate à cumportanu di modi chì sò società accettabili è vulendu.

L'autucazione publica pò ancu avè l'ansia di valutazione in quale a ghjente si stende o anghjulu, o preoccupatu di cumu sò perciuti da l'altri.

Private-Awareness

Questu tipu hè quandu a ghjente si face cunsultate parechji aspetti d'elli, ma solu in modu privatu.

Per esempiu, vede chì a to fàccia in u spaziu hè un tipu d'autucità privata. Sensibilizà u to stomacu chiuchju quandu si sapi chì ùn hà scurdatu di studià per un teste impurtante o sentite u vostru flutter coriate quandu vi vede chì qualchissia vi sò attraversu sò ancu esempi di autocognizazione privata.

Stude-Conscienza: Un Statu Settevule d'Awta Sensibilizazione

A volte, a ghjente pò esse diventà autocentriche è veste in quellu chì hè cunnisciutu comu autoconeu.

Avete bisognu chì ogni ghjocu chì vi v'hà averà, ghjudicà i vostri atti, è aspittà per vede ciò chì farà da ellu? Questu state elevatu di l'autocognizazione pò abbandunà u sensu strammi è nervu in certi casi.

In parechji casi, sti sentenzi di l'autoconciità sò un solu tempurane è susciteghji in situ situ chì ci sò "in u centru". Per certi persone, però, l'autoconcienza eccessiva pò riflettà una cundizione chronicu cum'è u disordine d'ansietta sociale .

E persone chì sò in auturepaciu avè un altu livellu di cunzidenza privata, chì pò esse a bona è mala cosa. Questi genti tende per avè più cunsigliu di i so sentimenti è di e credenze, è sò più prubabile di vende per i so valori persunali. In ogni casu, sò ancu prubabilmente sughjetti di cunsiquenzi negattivi per a salute, cum'è un stress elevatu è anxiety.

E persone chì anu publicamente autocucianu anu un livellu più elevatu di l'autucità publicu. I tendenu à pensà più nantu à cumu altri pirsuni u veneranu è sò spessu affruntati chì l'altri pòpuli puderanu ghjudicà quelli nantu à i so aspettu o a so azzioni. In u risultatu, queste individuelelle tendenu à mantene micca à i normi di u gruppu è pruvate micca per esse situazione chì elli puderanu stà malate o sentenu a vargogna.

Un Verbu da

L'autoconcije hà un rolu criticu à cumu si capiscenu è cumu si ligate à l'altri è à u mondu. Avèndulu stessu permette di valutà in relazione à l'altri. Per i persone chì anu un sensu extrematu di l'autoconcezia, l'autoconcienza eccessiva pò esse risultatu. Sè avete sentutu chì avete pruteggiatu cù l'autoconcezia chì tenenu una influenza negativa nantu à a vostra vita, discussi i vostri sintomi cù u vostru duttore per sapè più nantu à ciò chì pudete fà per affruntà sti sentenzi.

> Sources:

> Crisp, RJ & Turner, RN Essential psychology sociale. Londra: Sage Publications; U 2010.

> Philippi, CL, Feinstein, JS, Khalsa, SS, Damasio, A, Tranel, D, Landini, G, Williford, K, & Rudauf, D. A preservazione di awtosuffiċjenza wara ħsara estensiva bilaterali tal-moħħ lejn l-insula, cingulate preċedenti, e cortici prefrontali medial. U so paese. 2012; 7 (8); e38413.

> Rochat, P. Five levels of self-awareness as they unfold early in life. Conscienza è Cognition. 2003; 12: 717-731.